Analiștii avertizează: România se îndreaptă spre un regim prezidențial, cu Nicușor Dan și Eugen Tomac la conducere

Președintele Nicușor Dan concentrează din ce în ce mai multă putere în mâna sa, de la „procurorii mei” la „Guvernul meu” și, probabil, în curând la „șefii mei de Servicii”. Șeful statului pare că împinge jocul politic aproape de limita constituțională dintre o republică semiprezidențială și un regim prezidențial, care i-ar permite concentrarea puterii executive. Doi analiști au explicat pentru Gândul dacă România se îndreaptă către o Republică Prezidențială.

Eugen Tomac, premierul desemnat de Nicușor Dan

La finalul lunii mai, numele lui Eugen Tomac a fost lansat ca fiind una dintre variantele preferate de Nicușor Dan pentru funcția de premier. Treptat, a devenit unica variantă și cea care părea acceptabilă pentru majoritatea partidelor parlamentare. La începutul lunii iunie, opțiunea președintelui pentru un guvern tehnocrat a fost din ce în ce mai vehiculată.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat oficial pe Tomac să formeze noul executiv. În aceeași zi, premierul nominalizat a anunțat că va propune Parlamentului „o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”.

Negocieri și reacții politice

Între 4 și 8 iunie, negocierile cu PSD, PNL și USR pentru obținerea celor 233 de voturi necesare învestirii guvernului au continuat. Au circulat liste provizorii cu posibili miniștri. Pe 8 iunie, în ziua discuțiilor lui Tomac cu partidele parlamentare, a fost lansată și lista „finală”. Liderii USR și PNL au spus deschis că nu susțin „formula” Tomac. Surse politice au afirmat că premierul desemnat nu se va întâlni cu AUR și SOS. PSD și UDMR și-au ținut cărțile.

Analiștii: O tendință de consolidare a puterii prezidențiale

Pentru unii analiști, aceste evoluții indică o tendință de consolidare a influenței prezidențiale asupra executivului. România este o republică semiprezidențială, în care puterea executivă este împărțită între președinte și guvern, iar executivul depinde de susținerea unei majorități parlamentare. Într-o republică prezidențială, președintele concentrează cea mai mare parte a puterii executive, conduce direct guvernarea și nu depinde politic de Parlament pentru exercitarea mandatului.

Soluția unui premier cu un guvern tehnocrat fără bază parlamentară proprie riscă să deplaseze centrul de greutate al puterii executive de la partide și Parlament către Președinție.

Profesorul Andrei Țăranu: „Am cochetat cu prezidențialismul”

Profesorul universitar doctor Andrei Țăranu, prodecan la Facultatea de Științe Politice de la SNSPA București, a declarat pentru Gândul că guvernul propus de Tomac „are și foarte mulți oameni direct legați de președinte, inclusiv consilieri prezidențiali sau persoane apropiate de acesta”.

„Marea întrebare este în ce măsură noi nu am cochetat, de fapt, cu prezidențialismul de-a lungul istoriei noastre constituționale. Aici există o anumită ipocrizie. Avem un regim destul de complicat, așa cum este el descris în Constituție. Teoretic, România este o republică semiprezidențială, în care președintele nu este la fel de puternic precum omologul său din Franța. Președintele României nu poate demite guvernul după bunul plac, nu poate dizolva Parlamentul când dorește și are atribuții mai limitate decât președintele francez. În schimb, dispune de competențe importante în domeniul politicii externe și al apărării, atribuții pe care un președinte dintr-o republică parlamentară nu le are”, a explicat profesorul.

El a dat exemple din istoria postdecembristă, precum guvernarea Emil Boc (2008-2012), când președintele Traian Băsescu a preluat, de facto, cele mai multe frâie ale guvernării. Andrei Țăranu a admis că acum vedem o concentrare a puterii prezidențiale, dar încă „departe” în raport cu acel moment. În plus, dacă guvernul Tomac nu trece în Parlament, „puterea președintelui va scădea destul de mult”.

Mirel Palada: „Parlamentul riscă să devină decorativ”

Analistul politic Mirel Palada a spus că tendința de concentrare a puterii la Cotroceni nu este încă un trend ireversibil și că depinde extrem de mult de votul de investitură din Parlament.

„Nu putem să răspundem cu adevărat la întrebarea asta decât după ce vedem rezultatul votului în Parlament. Pentru că dacă legislativul votează Guvernul Tomac, este un semn clar că renunță la prerogativele sale de putere de a decide asupra Executivului și acceptă subordonarea față de achiziția prezidențială”, a declarat Palada pentru Gândul.

În opinia sa, momentan nu putem vorbi direct de o încălcare a literei Constituției, ci doar de o posibilă pivotare „de facto” către un profil de republică prezidențială. El a comparat situația cu cea de la finalul Imperiului Roman, când Senatul și-a pierdut aproape complet puterea.