Economia Iranului rezistă după 100 de zile de război, contrar așteptărilor lui Trump

Economia Iranului nu s-a prăbușit după 100 de zile de război cu SUA și Israelul, deși se confruntă cu recesiune, inflație de 77% și o blocadă navală, scrie Bloomberg. Contrar așteptărilor fostului președinte american Donald Trump, Teheranul rezistă datorită unei „economii de reziliență” construite în decenii de sancțiuni.

Presiuni economice înainte de război

Înainte de conflict, economia iraniană era deja sub presiune: recesiune, inflație galopantă și criză valutară. Scăderea dramatică a veniturilor din exporturi și a intrărilor de valută după reinstaurarea sancțiunilor americane în timpul primei președinții a lui Trump a dus la prăbușirea rialului și la creșterea costului importurilor. Prețurile bunurilor de bază au crescut vertiginos, iar multe gospodării și-au schimbat obiceiurile alimentare, înlocuind carnea cu produse mai ieftine.

Economia s-a contractat cu 1,5% în 2025, iar o nouă depreciere a monedei naționale a declanșat un val de proteste sociale masive.

Impactul bombardamentelor și blocadei

Bombardamentele americane și israeliene au provocat pagube locuințelor, spitalelor, școlilor, instalațiilor energetice, rafinăriilor, depozitelor de combustibil și oțelăriilor. Potrivit Teheranului, primele șase săptămâni de operațiuni au cauzat pierderi economice de aproximativ 270 de miliarde de dolari – o sumă apropiată de întregul PIB al țării. Mii de afaceri s-au închis, multe definitiv, iar activitatea economică a stagnat săptămâni întregi.

Fondul Monetar Internațional preconizează o contracție economică de 6,1% în 2026, cea mai profundă recesiune din ultimele decenii. Inflația a ajuns la 77%, iar rialul a scăzut la minime istorice. Lipsa de lichiditate a determinat tot mai multe gospodării să achiziționeze bunuri de bază în rate.

Costul uman și blocada navală

Presa iraniană estimează că cel puțin un milion de locuri de muncă au fost pierdute de la începutul războiului. Cererile de ajutor de șomaj sunt în creștere, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare avertizează că alte 4,1 milioane de persoane ar putea ajunge sub pragul internațional al sărăciei. Aproape unul din douăzeci de iranieni riscă să se afle în dificultăți economice extreme.

Blocada navală impusă de Marina SUA la mijlocul lunii aprilie asupra porturilor iraniene din Golful Persic a limitat drastic exporturile de petrol, produse petrochimice și oțel. Producția de țiței a scăzut în mai la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, iar rezervele valutare sunt suficiente doar pentru câteva luni de importuri. Restricțiile la import au creat penurii de materii prime și bunuri de bază.

Întreruperea internetului și reziliența economică

Guvernul a impus o întrerupere generalizată a accesului la internet timp de aproximativ trei luni, majoritatea cetățenilor având acces doar la platforme controlate de stat. Grupurile de afaceri estimează că restricțiile au costat economia între 30 și 40 de milioane de dolari pe zi. Accesul a fost în mare parte restabilit la sfârșitul lunii mai, dar multe restricții rămân.

Întrebarea cheie este de ce economia încă funcționează. Răspunsul constă în „economia de reziliență” pe care Iranul a construit-o de-a lungul deceniilor: rețele complexe de companii-paravan pentru procesarea tranzacțiilor, flote ascunse de petroliere pentru exportul de petrol și experiență în eludarea restricțiilor occidentale. Înainte de război, Iranul a reușit să crească exporturile de petrol și să beneficieze de prețuri internaționale ridicate, creând o „pernă” economică. De asemenea, guvernul a interzis exporturile multor produse de bază, acordând prioritate pieței interne, și apelează la rute comerciale alternative prin Pakistan.