Eliminarea ghenelor de gunoi din București reaprinde controversele: promisiuni vechi, furie publică și întârzieri birocratice

Subiectul eliminării ghenelor de gunoi din blocurile Bucureștiului revine constant în spațiul public de peste un deceniu, însă discuția a trecut de mult din zona tehnică a administrației în cea socială, unde reacțiile sunt puternice, contradictorii și adesea tensionate. În lipsa unei implementări unitare și a unui calendar clar resimțit de cetățeni, orice nouă etapă administrativă generează aceeași întrebare: cine câștigă și cine pierde din schimbarea sistemului de colectare a deșeurilor?

Frustrări și acuzații de incompetență

O parte dintre reacții vizează direct modul în care au fost implementate proiectele de colectare selectivă în unele sectoare. Un internaut critică situația din Sectorul 6, unde ar fi fost instalate sisteme de colectare care nu au devenit operaționale. „Ciucu, când era primar în Sectorul 6, a montat niște mega-ghene cu pubele pentru colectare selectivă, care și acum stau închise. În continuare se folosesc vechile pubele, în care gunoiul este aruncat la grămadă. Oare așteaptă să implementeze sistemul în tot orașul pentru a-i da drumul peste tot deodată sau a fost doar o schemă prin care să se mai sifoneze niște bani de la buget? Rămâne de văzut”, a spus el.

Un alt participant la discuție critică „viteza” cu care se implementează astfel de proiecte în România: „Deci un proiect început în 2021 nu e gata în 2026 și lumea încă le ia apărarea... Jesus!!! De ce promitea Ciucu că în toamna 2024 e gata atunci?”.

Explicații birocratice și contestații

Există și voci care explică întârzierile prin complexitatea procesului administrativ și a licitațiilor. „Pentru că montarea ghenelor este gata. Problema e alta: după ce le montezi trebuie să ai operator care să ducă gunoiul. Îți trebuie câteva etape: tratare, sortare, depozitare și colectare (ordinea aleatorie). Și pentru fiecare îți trebuie licitație, secvențial (nu poți să faci licitație pentru colectare dacă nu ai unde să depozitezi). Și primăria a parcurs toți acești pași și au făcut deja ultima licitație. Problema e că e contestată și se plimbă prin tribunale. Pe scurt, birocrația e de vise rele și nu e o întâmplare că niciun sector n-a reușit să facă contract nou de salubrizare din 1999 parcă”, scrie acesta.

Pe fondul acestor explicații tehnice, o parte a discuției publice devine emoțională și ironică. Un alt internaut scrie că bucureștenii nu pot face altceva decât să aștepte, pentru că „la viteza la care lucrează ăștia din Romanistan, până se rezolvă contestațiile, mai schimbă ghenele de câteva ori, că încep să se degradeze”.

Îngrijorări legate de viața de zi cu zi

Pe lângă discuțiile administrative, există și preocupări legate de viața de zi cu zi în absența ghenelor, în care bucureștenii își arată scepticismul cu privire la implementarea unui astfel de proiect. „Ne-au scăpat pubela aia de la gunoi și, când am cerut să o înlocuiască, ne-au oferit o pubelă ca cea veche, fără sortare (cu taxă/amendă) sau trei pubele mai mici cu sortare, fără taxă/amendă. Sunt conștient că asta e direcția, trebuie să reciclăm că altfel e belită... tot ce punem în coșul de gunoi nu dispare ca prin magie. Însă sunt foarte curios cum va fi la blocuri înalte, cu un singur lift... toată ziua se vor plimba să ducă gunoiul”, scrie un altul.

Unele dintre cele mai dure reacții vizează consecințele sociale și sanitare ale eliminării ghenelor. „Vor fi gândaci și miros în continuare, bătrânii nu vor putea ieși cu aceeași ușurință cu care merg 5 metri până la ghenă, și vor ține gunoiul în casă/balcon. Cei bolnavi, cei cu un grad de handicap, la fel. Dacă este liftul în revizie, toată lumea care locuiește la etaje superioare va ține gunoiul în casă... Sacii de gunoi sunt extrem de subțiri, va fi mizerie în lift și pe scări... Pamperșii de adulți și de copii vor sta în caniculă afară câteva zile până se ridică gunoiul... Va fi scandal și pe amplasarea pubelelor, cei de la parter și etajul 1 nu vor dori nici mirosul, nici zgomotul la fereastra lor”, punctează un alt internaut, remarcând că disconfortul urban ar putea fi redistribuit din interiorul blocurilor către spațiul comun sau exterior.

Lipsa infrastructurii și densitatea urbană

O altă îngrijorare ține de lipsa infrastructurii necesare într-un oraș cu densitate mare cum este Bucureștiul. „Eu sunt tare curioasă cum vor face astea pentru blocurile cu multe apartamente, în special în zone unde nu prea e loc. La scara mea sunt 60+ de apartamente și nu avem spațiu verde sau parcare. Unde pui astfel de pubele și cât de des trebuie să le golești?”, scrie o participantă la discuție.

Există și opinii care susțin schimbarea, comparând situația cu alte orașe: „Lasă, dom’ne, că e bine. Și în alte orașe s-a renunțat la ghenele de gunoi din blocuri și nu s-a mai împuțit nimeni... Cum bătrânii ăia pot să iasă la banca din fața blocului, așa pot să se ducă și cu gunoiul...”.