Încrederea economică a românilor atinge un minim istoric: 61% reduc cumpărăturile, 73% prevăd un nivel de viață mai rău

Un nou sondaj economic realizat de IRSOP în mai 2026 relevă o prăbușire a încrederii populației în viitor, cu indicatori care ating niveluri rareori văzute în timp de pace. Față de luna precedentă, procentul celor care declară că au redus cumpărăturile pentru consumul curent a crescut de la 55% la 61%, potrivit datelor transmise luni.

Prețurile, o obsesie colectivă

Timp de patru luni consecutiv, peste trei sferturi dintre respondenți au anticipat că prețurile vor continua să crească. În mai, proporția a urcat la 78%. Nu este vorba de o predicție rațională despre indicatori macroeconomici, ci de o convingere sedimentată prin experiența cotidiană: coșul de cumpărături, factura la utilități, prețul chiriei. Cel puțin două treimi din consumatori nu se așteaptă ca veniturile lor să țină pasul cu această eroziune.

Economisirea precauționară, o capcană

Economisirea precauționară – banii puși deoparte pentru situații neprevăzute – rămâne „investiția” preferată a aproape jumătate din populație. Aparent prudentă, această strategie are însă o logică vicioasă: banii se retrag din circulație, producția scade, profiturile se comprimă, salariile urmează. Economia consumatorului prudent poate fi, colectiv, o economie care se contractă.

Piața muncii, fără semne de revenire

Aproximativ un sfert dintre angajați consideră că locul lor de muncă este în pericol – o proporție care a crescut față de luna anterioară. Dintre aceștia, 82% spun că un nou loc de muncă s-ar găsi greu în localitatea lor. Frica de disponibilizare devine catastrofală când e asociată cu lipsa alternativelor. Un angajat care se teme că nu ar putea găsi altceva rămâne la locul de muncă actual cu orice preț, acceptă condiții mai proaste, nu negociază, nu migrează spre sectoare mai productive.

Pesimismul, la orizont scurt și lung

Poate cel mai grav indicator din sondaj: 73% dintre respondenți cred că nivelul lor de viață va fi mai puțin bun peste un an. Chiar și la orizontul de cinci ani – acolo unde, de regulă, oamenii își mai permit optimism – 52% anticipează un viitor mai sumbru. Leul este și el privit cu suspiciune: 60% se așteaptă ca moneda națională să continue să se deprecieze.

Există o notă ușor paradoxală: așteptările pe cinci ani s-au îmbunătățit marginal față de aprilie (de la 45% la 52% pesimism, dar cu un salt al optimiștilor de la 33% la 35%). Este un fir subțire de speranță pe termen lung, înconjurat de neîncredere imediată.

Sondajul a fost realizat de IRSOP în mai 2026 pe un eșantion reprezentativ de 500 de adulți. Testul simplu al încrederii economice este clar: dacă majoritatea răspund că vor fi mai săraci, că locul de muncă le este nesigur și că prețurile vor continua să crească, avem de-a face cu ceva mai grav decât un ciclu economic nefavorabil – o fractură în relația dintre cetățeni și viitorul lor.