Iranul evită colapsul economic în ciuda inflației de 77% și sancțiunilor, potrivit Bloomberg

Potrivit unei analize Bloomberg, Iranul se confruntă cu o recesiune accentuată, inflație record și pierderi economice uriașe, dar continuă să evite colapsul total. Scăderea drastică a veniturilor din exporturi și reducerea intrărilor de valută au afectat puternic stabilitatea economică. Rialul s-a depreciat la minime istorice, iar costurile importurilor au crescut semnificativ.

Contractare economică și inflație record

Conform estimărilor, economia s-a contractat cu 1,5% în 2025, iar Fondul Monetar Internațional prognozează o nouă scădere de 6,1% în 2026. Inflația a ajuns la 77%, iar tot mai multe familii sunt nevoite să cumpere produse și servicii de bază în rate. Costul social al crizei este vizibil: presa iraniană estimează că aproximativ un milion de locuri de muncă au fost pierdute de la începutul conflictului.

Riscul sărăciei și blocada comercială

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare avertizează că alte 4,1 milioane de persoane riscă să ajungă sub pragul internațional al sărăciei. Una dintre cele mai mari provocări pentru Teheran este blocada impusă asupra navelor comerciale din Golful Persic. Restricțiile au afectat exporturile de petrol, produse petrochimice și oțel, principalele surse de venit extern.

Producția de petrol a coborât la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, iar rezervele valutare sunt suficiente doar pentru câteva luni de importuri. Lipsa materiilor prime și a bunurilor esențiale afectează numeroase sectoare economice.

Restricții internet și pierderi economice

Pe fondul tensiunilor interne, autoritățile au limitat accesul la internet timp de aproape trei luni. Organizațiile de afaceri estimează că aceste restricții au generat pierderi economice cuprinse între 30 și 40 de milioane de dolari pe zi. Mii de companii și-au suspendat activitatea sau s-au închis definitiv, iar infrastructura civilă și industrială a fost afectată de bombardamente.

Modelul de reziliență al Iranului

Experții explică rezistența economiei prin modelul de „economie de reziliență” dezvoltat în ultimele decenii. Teheranul a creat mecanisme alternative pentru comerț și finanțare, utilizând companii-paravan și rute comerciale prin Pakistan, Afganistan, Rusia și China. Creșterea exporturilor de petrol înaintea conflictului și prețurile ridicate ale energiei au oferit țării o rezervă financiară care contribuie la menținerea funcționării economiei.

Chiar dacă un eventual acord de pace ar reduce presiunea economică, reconstrucția infrastructurii și revenirea la nivelurile anterioare de dezvoltare vor necesita ani de investiții și resurse considerabile.