Magistrații, convocați pe 9 iunie să dezbată noua lege a salarizării. CSM acuză campanie de destabilizare

Adunările generale ale curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor şi procurorilor au fost convocate pentru marţi, 9 iunie, în vederea conturării unui punct de vedere cu privire la noua lege a salarizării. Decizia a fost anunțată joi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care acuză o campanie de decredibilizare continuă a puterii judecătorești.

Contextul convocării

„În şedinţa extraordinară de astăzi, 04 iunie 2026, Secţia pentru judecători a hotărât convocarea Adunărilor Generale ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor pentru data de 09 iunie 2026, în vederea exprimării unui punct de vedere faţă de campania de decredibilizare continuă a puterii judecătoreşti, precum şi faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice”, se arată într-un comunicat al CSM.

Magistraţii reclamă „discreditarea şi stigmatizarea constantă a puterii judecătoreşti în România” şi „o stare de tensiune majoră în rândul corpului profesional al judecătorilor pe fondul acestei campanii negative şi al negării eforturilor deosebit de mari ale magistraţilor pentru realizarea actului de justiţie, în contextul volumului foarte mare de activitate şi al deficitului cronic de personal”.

Proiectul legii salarizării, criticat dur

Secţia pentru judecători consideră că proiectul de lege privind salarizarea „prin conţinut şi efectele pe care le va produce neagă rolul şi locul puterii judecătoreşti în statul de drept şi, odată cu acesta, însuşi statul de drept în România”. De asemenea, Secţia pentru procurori a hotărât convocarea Adunărilor Generale ale procurorilor pentru aceeaşi dată, pentru a-şi exprima punctul de vedere faţă de proiect.

Proiectul noii legi a salarizării a generat proteste în mai multe domenii de activitate şi reacţii de la diferite categorii de angajaţi din sectorul public, care reclamă o scădere a veniturilor. Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect care schimbă modul în care sunt plătiți peste 1,2 milioane de angajați ai statului, de la profesori și medici, până la polițiști, magistrați și funcționari publici.

Ce prevede noua lege a salarizării

Noua lege propune o regândire a sporurilor: din 151 câte sunt în prezent, vor fi eliminate 87. Unele dintre cele mai controversate sporuri vor dispărea complet. Grila care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 promite lefuri calculate după aceleași principii, reducerea diferențelor dintre instituții și sporuri axate pe performanță. Salariile bugetarilor ar urma să fie calculate prin înmulțirea unor coeficienți - diferiți pentru fiecare funcție - cu o sumă de referință stabilită anual prin legea bugetului. Grila va avea 12 praguri.

În justiție, un judecător cu grad de Înalta Curte și peste 20 de ani experiență ar urma să câștige aproximativ 22.500 de lei brut. Un judecător de tribunal ar ajunge la aproape 21.000 de lei brut, iar un procuror debutant ar începe de la 11.000 de lei brut.

Reacții și proteste

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că în spaţiul public s-a înţeles greşit că legea salarizării înseamnă creştere de salarii pentru toţi bugetarii, subliniind că nu acesta a fost scopul legii. Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită retragerea imediată a proiectului, pe care îl consideră „profund viciat conceptual”, elaborat netransparent şi incapabil să asigure echitate.

Personalul auxiliar de specialitate şi conex din sistemul judiciar a protestat joi, suspendând activitatea în instanţe şi parchete între orele 08:00 - 12:00. CSM asigură corpul profesional de implicarea deplină a Consiliului în garantarea şi apărarea statutului magistratului în România, urmând a efectua toate demersurile necesare în funcţie de evoluţia procesului legislativ.