Oficial CE: România poate deveni pilon regional al stabilității, dar trebuie să acționeze mai rapid în tranziția energetică
Jan Dusik, director adjunct al Direcției Climatice din Comisia Europeană, a declarat într-un interviu că România este foarte vulnerabilă la secetă și inundații, iar pentru a reduce facturile la energie trebuie accelerate investițiile în regenerabile.
Utilizarea surselor regenerabile și grija pentru resursele comune sunt cele mai eficiente metode de a reduce facturile la energie, afirmă Jan Dusik, director adjunct al Direcției Generale de Politici Climatice din cadrul Comisiei Europene, într-un interviu acordat HotNews. Oficialul se află marți și miercuri la București, în contextul în care Executivul European urmărește să modifice legislația din sectorul energetic pentru a accelera tranziția către sursele regenerabile.
Șocuri economice și dependența de combustibili fosili
Dusik a arătat că, în primele 60 de zile ale războiului cu Iranul, factura Europei pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 de miliarde de euro. „Este o sumă uriașă de bani practic risipită. Argumentele pentru independența energetică sunt evidente”, spune el, adăugând că țările care au absorbit cel mai bine șocul sunt cele cu o pondere mare a energiei regenerabile.
România poate deveni un pilon regional al stabilității și rezilienței europene, însă pentru acest lucru trebuie să acționeze mai rapid, crede oficialul.
Vulnerabilitatea României la fenomene climatice extreme
Întrebat despre impactul fenomenelor climatice extreme asupra costurilor cu asigurările și infrastructura, Dusik a răspuns că, potrivit pachetului Semestrului European 2026, una dintre cele mai importante vulnerabilități economice este capacitatea de adaptare și reziliență. Acest aspect vizează apa, agricultura, infrastructura și sănătatea publică.
„Secetele și inundațiile nu mai sunt evenimente excepționale, ci devin riscuri economice structurale. Evaluarea Agenției Europene de Mediu arată că Europa se confruntă cu riscuri majore privind securitatea alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, sistemele financiare și sănătatea. România este identificată în mod special ca fiind foarte vulnerabilă la secetă și inundații”, a explicat el.
Fenomenele climatice extreme generează deja costuri economice și fiscale în creștere, iar nivelul redus al asigurărilor face ca o parte importantă a costurilor de reconstrucție să fie suportată de gospodării și de bugetul public.
Scopul vizitei la București
Dusik s-a întâlnit cu o gamă largă de reprezentanți ai administrației publice, industriei, mediului academic și societății civile. „Acesta este un an important pentru politica climatică. Ne aflăm în procesul de revizuire a politicilor privind stabilirea prețului carbonului și investițiile (așa-numitul sistem EU ETS), precum și a țintelor naționale de reducere a emisiilor”, a spus el.
De asemenea, Comisia va propune un nou cadru pentru reziliența climatică, menit să protejeze economiile și cetățenii de amenințările tot mai mari generate de schimbările climatice, precum inundațiile, seceta sau incendiile de vegetație. „Dorim să aflăm care sunt oportunitățile și preocupările existente în România înainte ca Comisia Europeană să formuleze noi propuneri”, a adăugat oficialul.
Impactul asupra facturilor la energie
În ceea ce privește efectul țintei UE de reducere cu 90% a emisiilor până în 2040 asupra prețurilor finale la energie, Dusik a subliniat că argumentele economice în favoarea tranziției către energia curată devin tot mai puternice. „Costurile implementării energiei regenerabile scad constant, iar de aceste reduceri de costuri beneficiază tot mai mult către cetățeni și industrie, pe măsură ce capacitățile de producție cresc”, a explicat el.
El a reiterat că cele mai mari șocuri de preț din Europa din ultimii ani au fost provocate de invazia Rusiei în Ucraina și de închiderea Strâmtorii Hormuz. „Aceste șocuri au fost absorbite cel mai eficient de țările care aveau deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul lor energetic”, a spus Dusik.
Există costuri asociate instalării noilor capacități și dezvoltării rețelelor electrice, însă există și mecanisme de sprijin financiar, inclusiv prin ETS. Fondul pentru Modernizare sprijină în mod special statele din Europa de Est în dezvoltarea unor sisteme energetice moderne și curate. În plus, Fondul Social pentru Climă, care începe să fie implementat din acest an, va permite gospodăriilor și companiilor să își crească eficiența energetică a clădirilor sau să treacă la surse regenerabile. „Aceasta este cea mai eficientă metodă de reducere a facturilor la energie”, a concluzionat oficialul.
De asemenea, Comisia a convenit recent că statele membre pot solicita o flexibilitate bugetară suplimentară pentru investiții accelerate în energia curată.
