Românii au cumpărat mai multă motorină pe fondul scumpirii accelerate, paradox economic în 2026
În martie 2026, consumul de motorină a crescut cu 21% față de luna precedentă, deși prețul a urcat cu aproape 20%. Specialiștii explică fenomenul prin anticiparea unor scumpiri viitoare și comportamentul de stocare al companiilor.

În martie 2026, piața carburanților din România a înregistrat un paradox economic: deși prețul motorinei a crescut cu aproape 20% față de luna precedentă, consumul a urcat cu peste 21%. Fenomenul contrazice modelul clasic al cererii și ofertei și este explicat de specialiști prin anticiparea unor scumpiri viitoare și comportamentul de stocare al companiilor.
Prețurile au explodat, consumul a urmat
Potrivit datelor analizate de Adevărul, între martie 2025 și martie 2026, motorina s-a scumpit de la 7,56 lei pe litru la 9,81 lei pe litru, o creștere de aproape 30%. În aceeași perioadă, consumul de motorină a crescut cu 6% față de martie 2025, iar față de februarie 2026 saltul a fost de 21%, de la 386,2 mii tone la 467,8 mii tone.
Benzina a urmat un trend similar, deși mai temperat: prețul a crescut de la 7,97 lei pe litru la 8,97 lei pe litru (plus 12,5% într-o lună), iar consumul a urcat cu 8,4% față de februarie 2026, ajungând la 152,0 mii tone.
Mobilitatea nu explică totul
O parte din creșterea consumului poate fi pusă pe seama activității economice mai intense. Datele de mobilitate arată că totalul kilometrilor parcurși a urcat de la 11,3 miliarde km în februarie 2026 la 12,3 miliarde km în martie, un avans de 8-10%. Aceasta explică aproape integral creșterea consumului de benzină, dar nu și pe cea a motorinei.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a calculat că, aplicând dinamica mobilității asupra consumului de motorină din februarie, rezultatul teoretic ar fi fost de aproximativ 420-425 mii tone. Diferența de 45-50 mii tone față de consumul real (467,8 mii tone) nu poate fi explicată prin trafic.
Anticipațiile și stocarea, factori cheie
„Frica de scumpiri poate genera consum suplimentar. Economia funcționează nu doar pe baza prețurilor actuale, ci și pe baza așteptărilor privind viitorul”, a declarat Chisăliță. În acest context, companiile au adoptat un comportament proactiv: transportatorii și-au alimentat complet rezervoarele, operatorii cu infrastructură de stocare și-au crescut rezervele, iar sectoarele agricol și al construcțiilor și-au securizat necesarul.
Scumpirile au fost alimentate și de contextul internațional: conflictul din Orientul Mijlociu a dus cotația Brent de la 72,87 dolari/baril la 105,32 dolari/baril în doar o lună (salt de peste 44%), iar ulterior prețul a atins 114,44 dolari/baril în mai, înainte de a reveni la 98,71 dolari/baril la începutul lui iunie.
Deprecierea leului a amplificat costurile
Presiunea suplimentară a venit din zona valutară. Potrivit BNR, leul s-a depreciat gradual față de euro și dolar: cursul euro a urcat de la 5,0972 lei (începutul lui martie) la 5,2592 lei (începutul lui iunie), iar dolarul de la 4,3430 lei la 4,5281 lei în același interval. Aceasta a amplificat mecanic costul de import al produselor petroliere.
În prezent, motorina se situează în jur de 9,59 lei pe litru, cu aproximativ 27% peste nivelul din urmă cu un an. Piața nu doar că a acceptat acest nivel, dar a și reacționat prin accelerarea achizițiilor, ceea ce sugerează o schimbare de comportament economic în rândul consumatorilor industriali.