Studiu: Verile în orașele României s-au încălzit puternic; la 112, 57.700 apeluri într-un episod de caniculă

Un studiu recent realizat de cinci experți în climă arată că verile în orașele României s-au încălzit semnificativ, iar efectele se resimt din ce în ce mai puternic asupra populației. În perioada 1991-2025, temperatura medie a verii a crescut cu peste două grade Celsius la Craiova, față de intervalul 1961-1990. La polul opus, Constanța a înregistrat cea mai mică creștere, de doar 1,4 grade.

Documentul, întocmit de membri ai noului Consiliu Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, arată că temperatura medie a verii în România crește cu 0,4-0,6 grade Celsius pe deceniu, dar diferențele între orașe sunt mari. Astfel, în perioada 1991-2025, temperatura medie a verii la Craiova a fost de 24,4°C, la București de 23,2°C, iar la Brașov de 18,2°C.

Stresul termic, în creștere accelerată

Un indicator mai relevant decât temperatura medie este stresul termic, măsurat prin Indicele universal de confort termic (UTCI). Acesta combină temperatura aerului cu umiditatea și vântul, arătând cum resimte corpul uman căldura. Datele pentru perioada 1961–2024 relevă o creștere consistentă a numărului de zile cu stres termic intens în lunile iunie-august.

Bucureștiul a trecut de la o medie de 32 de zile/an (1961–1990) la 52 de zile/an (1991–2025), o creștere de 60%. Craiova a înregistrat o creștere de aproape 50% (de la 41 la 60 de zile), iar Galați de 60% (de la 30 la 48 de zile). Cea mai mare creștere procentuală s-a înregistrat la Iași: 75% (de la 21 la 37 de zile). În orașe precum Ploiești, numărul zilelor cu stres termic intens este de 3–4 ori mai mare decât în perioada de referință.

Impactul asupra sănătății și apelurile la 112

Valurile de căldură sunt amplificate în mediul urban prin efectul de „insulă de căldură urbană”, care generează diferențe de temperatură de 3–8°C între centrul orașelor și zonele rurale. Peste 50% din suprafața orașelor reședință de județ este expusă direct la riscuri termice ridicate. În acest context, un singur episod de caniculă extremă (26-28 iulie 2025) a generat un record de aproape 57.700 de apeluri la numărul de urgență 112.

Autorii documentului – Bogdan Antonescu, Mihaela Caian, Sorin Cheval, Adina Croitoru și Valentin-Veron Toma – subliniază că valurile de căldură nu mai sunt evenimente excepționale, ci un risc recurent cu efecte semnificative asupra sănătății și bunăstării populației. Ei propun măsuri urgente, cum ar fi crearea unei rețele locale de spații interioare de răcorire și sprijin, extinderea infrastructurii verzi și integrarea adaptării climatice în planificarea urbană.

Soluții pentru vara lui 2026

Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, format pe 3 iunie, își propune să contribuie la politici publice și să participe la dezbaterea publică cu recomandări argumentate științific. Printre acțiunile cu impact rapid, autorii menționează amenajarea de puncte de răcorire în orașe, care ar putea fi funcționale încă din vara anului 2026.