Avertisment: BCE riscă să repete greșeala din 2011 prin majorarea dobânzilor

Banca Centrală Europeană (BCE) se confruntă cu o dilemă majoră: să majoreze dobânzile pentru a combate inflația generată de creșterea prețurilor la energie sau să aștepte, având în vedere încetinirea economiei zonei euro. Economiștii avertizează că o mișcare prematură ar putea repeta greșeala din 2011, când majorările succesive de dobândă au adâncit criza datoriilor.

Contextul actual și riscurile

După izbucnirea războiului din Iran, BCE a optat pentru menținerea status quo-ului, dar acum oficialii par convinși că este necesară o majorare a dobânzilor pentru a opri o creștere mai amplă a inflației. Cu toate acestea, argumentele pentru prudență rămân puternice: economia zonei euro este în scădere, iar investitorii ar putea interpreta orice mișcare ca fiind prima dintr-o serie.

„BCE pare hotărâtă să-și dovedească credibilitatea. Majorările repetate ale dobânzilor din 2011 au fost o greșeală politică evidentă, iar repetarea lor este unul dintre cele mai mari riscuri cu care ne confruntăm, având în vedere că BCE este atât de concentrată pe așteptările inflaționiste și pe cicatricile lăsate de experiența din 2022”, spune Davide Oneglia, economist la TS Lombard.

Poziția BCE și datele economice

Oficialii BCE susțin că nu mai pot trece cu vederea șocul energetic și trebuie să păstreze încrederea în angajamentul de a menține inflația la 2%. Cele mai recente date arată că rata anuală a inflației în zona euro a ajuns la 3,2%, iar o accelerare suplimentară este posibilă. Chiar și excluzând prețurile la energie și alimente, inflația de bază a crescut semnificativ.

„Riscul de dezancorare a așteptărilor inflaționiste este în creștere”, a avertizat săptămâna trecută Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE.

Critici și opinii divergente

Nu toți economiștii sunt de acord cu o majorare imediată. Unii analiști susțin că inflația de bază mai mare s-ar putea datora și altor factori decât prețurile la energie, iar alții văd puține semne de presiuni ascendente din partea salariilor.

„Când BCE majorează dobânzile înainte de a exista dovezi solide ale efectelor de runda a doua, riscă o înăsprire nejustificată și își asumă un risc”, a declarat Michala Marcussen, economist-șef al grupului Societe Generale.

Paralele istorice: 2008 și 2011

Scenariul actual amintește de anul 2008, când BCE a fost forțată să inverseze o majorare din iulie după prăbușirea Lehman Brothers. Însă cea mai frecventă comparație este cu anul 2011, când BCE sub președintele Jean-Claude Trichet a crescut costurile de împrumut de două ori, doar pentru ca Mario Draghi să reducă dobânzile spre sfârșitul anului. Atunci, gardienii euro au subestimat starea precară a sistemului financiar, iar regiunea a suferit o dublă recesiune.

Poziționarea BCE față de alte bănci centrale

Discuția este influențată și de faptul că BCE se poziționează ca fiind cel mai agresiv luptător împotriva inflației din G7, în timp ce Rezerva Federală preferă să adopte o atitudine de expectativă pentru a evalua consecințele războiului din Iran. Pe de altă parte, experiența din 2021-2022, când atacul Rusiei asupra Ucrainei a dus inflația la un nivel record de 10,6%, arată cât de periculos este să aștepți prea mult.

Declarații ale oficialilor

Fostul economist-șef al BCE, Peter Praet, consideră că „la un moment dat trebuie să arăți că ești dispus să acționezi”. Olli Rehn, guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, a descris decizia preconizată drept o „majorare care să dea asigurări”, în timp ce Praet a spus că este mai degrabă „un foc de avertizare pentru a arăta că vorbești serios”, subliniind „importanța” de a nu semnala că aceasta este prima dintr-o serie de majorări.