CNSP: PIB-ul României va ajunge la 2.056 miliarde lei în 2026, creștere economică de 2,2% anual în 2027-2029
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere economică modestă în perioada 2026-2029, cu investițiile ca principal motor, în contextul consolidării fiscale și al tensiunilor geopolitice.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat proiecția principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2026-2029, estimând un Produs Intern Brut de 2.056 miliarde lei în 2026, față de 1.916 miliarde lei în 2025. Pe termen mediu, ritmul mediu anual de creștere economică este de 2,2%, susținut în principal de investiții.
Context geopolitic dificil și ajustări ale prognozelor
Potrivit notei care însoțește documentul, perspectivele macroeconomice au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, cu incertitudini amplificate de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a generat un șoc energetic major. Efectul inflaționist al creșterii prețurilor la combustibili s-a suprapus peste măsurile de consolidare bugetară, deteriorând perspectivele pentru anul curent. De asemenea, datele Institutului Național de Statistică arată o contracție a PIB-ului în trimestrul I cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului anterior (serie brută) și cu 0,2% față de trimestrul IV 2025 (serie ajustată sezonier). Rezultatele sub așteptări ale unor indicatori cu frecvență ridicată, în special consumul gospodăriilor, au contribuit la ajustarea negativă a prognozelor.
Evoluții pe sectoare: construcțiile, cel mai dinamic sector
Pe latura ofertei, cvasi-stagnarea economică din 2026 reflectă continuarea restrângerii valorii adăugate brute în industrie, manifestată în ultimii patru ani, din cauza pierderilor de competitivitate și a costurilor energetice ridicate. Sectorul serviciilor este, de asemenea, afectat de măsurile de consolidare fiscală, în special serviciile destinate consumatorilor casnici. În schimb, construcțiile rămân cel mai dinamic sector, susținute de construcțiile inginerești (absorbția fondurilor europene) și de revenirea construcțiilor rezidențiale din prima parte a anului.
Consumul privat temperat, investițiile rămân motorul creșterii
Pe partea de cheltuieli, efectele consolidării fiscale și impactul inflaționist al conflictului din Orientul Mijlociu vor tempera consumul privat în 2026, contribuind negativ la creșterea economică. În schimb, investițiile brute vor avansa cu 4,2%, susținute de absorbția fondurilor europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (încheiat în august) și de instrumentul Next Generation EU. Formarea brută de capital rămâne principalul susținător al cererii interne, deși persistă riscul utilizării insuficiente a fondurilor europene.
Exportul net, impact pozitiv pe fondul cererii interne slabe
Dinamicile schimburilor internaționale au fost estimate descendent, din cauza deteriorării creșterii economice a partenerilor externi și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare. Exportul de bunuri și servicii va crește cu 1,7%, în timp ce importul va stagna la +0,1%, ca urmare a restrângerii cererii interne. Astfel, exportul net va avea un impact pozitiv asupra PIB-ului.
Perspective 2027-2029: creștere susținută de investiții și redresare industrială
Pentru perioada 2027-2029, CNSP menține estimările pentru o creștere economică medie anuală de 2,2%. Pe partea ofertei, construcțiile vor depăși media PIB-ului, cu o dinamică anuală de 2,8%. Industria se va redresa treptat, intrând pe teritoriu pozitiv, iar sectorul serviciilor va reveni, cu un ritm mediu anual de 2,1%, concentrându-se pe activități moderne cu valoare adăugată ridicată. Pe partea cererii, investițiile brute vor crește în medie cu 2,7% pe an, rămânând pilonul principal al creșterii, cu accent pe finalizarea proiectelor majore de infrastructură finanțate din fonduri europene, guvernamentale și private. Consumul privat va avea o evoluție modestă, iar exportul net va continua să contribuie pozitiv, pe fondul unei cereri interne încă slabe.