Răzvan Lucescu, „un model de demnitate și respect” la PAOK Salonic, spune secundul său
Nae Constantin, antrenor secund la PAOK, explică de ce Răzvan Lucescu este atât de iubit de fani: niciodată nu a fost fluierat, indiferent de rezultat, iar în fața durerii pierderii tatălui său a arătat o tărie incredibilă.
PAOK Salonic a încheiat sezonul fără trofeu în anul Centenarului, pierzând finala Cupei Greciei cu 2-3 în fața lui OFI Creta și ratând locul doi în campionat după o remiză cu Panathinaikos, în care a condus cu 2-0. Cu toate acestea, antrenorul Răzvan Lucescu rămâne extrem de iubit de fani, iar secundul său, Nae Constantin, explică motivele.
„Nici o fluierătură la adresa lui Răzvan”
Nae Constantin, care lucrează cu Lucescu de trei ani, a declarat pentru Observatorul Prahovean: „Răzvan este atașat de club, fani și oraș, iar respectul este reciproc. Ce a făcut el la PAOK nu a făcut nimeni și cred că va fi greu să mai facă cineva vreodată. În trei ani, am câștigat și am pierdut meciuri, am fost sus și jos, am bucurat oamenii și i-am dezamăgit. Niciodată, nu am auzit o fluierătură la adresa lui Răzvan Lucescu, indiferent de rezultat. Mai presus de atât ce poate fi, ca respect față de munca unui om?”
Demnitate după pierderea tatălui
Constantin a vorbit și despre decesul lui Mircea Lucescu, survenit pe 7 aprilie: „Mie mi s-a părut că a fost un model de demnitate și respect. În sufletul lui, doar el știe ce se petrece, noi doar ne închipuim, dar dincolo de ce s-a văzut la televizor, la antrenamente și meciuri nu i s-a mișcat un mușchi pe față din fața acestei pierderi imense. A arătat o tărie incredibilă”.
PAOK vs. Petrolul: diferențe uriașe
Antrenorul care a promovat Petrolul în Liga I acum patru ani a respins orice comparație între cele două cluburi: „Nu există termen de comparație. PAOK e un club perfect funcțional, care în fiecare an își propune totul, titlu, cupă, parcurs cât mai mult în Europa. Petrolul e un club cu sincope, care nu-și poate propune, în condițiile actuale, decât să supraviețuiască în prima ligă. Singurul numitor comun ar fi pasiunea fanilor, dar și aici diferența e considerabilă, dacă ne raportăm la numărul lor. La Salonic se joacă cu o medie de 25.000 de oameni în tribune, la Ploiești sunt de cinci ori mai puțini. La PAOK e presiunea rezultatelor, la Petrolul prima presiune este cea a existenței”.
