Arilje, „capitala zmeurei” din Serbia, contribuie cu 20% la exporturile țării

Orașul Arilje, cu aproximativ 17.000 de locuitori, este considerat „capitala zmeurei” din Serbia, potrivit The Independent. Fructele produse în această zonă sunt exportate în numeroase țări, inclusiv în Statele Unite și Japonia.

Serbia se află constant printre cei mai importanți exportatori de zmeură la nivel mondial, iar Arilje are o contribuție semnificativă la această performanță, asigurând aproximativ 20% din exporturile țării.

Condiții naturale și metode tradiționale

Regiunea este recunoscută pentru dealurile sale și pentru condițiile naturale favorabile cultivării zmeurei. Fermierii spun că fructele își păstrează aroma și calitatea datorită modului în care sunt îngrijite. Plantațiile sunt întreținute în mare parte manual, iar recoltarea se face fără utilaje. Producătorii susțin că evită folosirea substanțelor chimice pentru a păstra calitatea fructelor.

O plantație de zmeură are nevoie de aproximativ doi ani pentru a ajunge la maturitate. În tot acest timp, culturile necesită îngrijire constantă.

Impact economic și forță de muncă

Pentru multe familii din Arilje, cultivarea zmeurei reprezintă principala sursă de venit. Afacerile sunt moștenite din generație în generație și continuă să fie administrate în cadrul familiei. În anii cu producții bune, plantațiile din zonă furnizează între 15.000 și 20.000 de tone de fructe.

În timpul campaniei de recoltare, fermierii angajează muncitori sezonieri. Mulți vin din alte regiuni ale Serbiei, iar unii sosesc chiar din străinătate pentru a lucra în livezi.

Destinația recoltei

Aproximativ 90% din zmeura produsă în Serbia este congelată și trimisă către piețele externe. Fructele sunt folosite ulterior în industria alimentară pentru prepararea iaurturilor, gemurilor, produselor de patiserie și a altor alimente. O parte mai mică din recoltă este comercializată ca fruct proaspăt sau este transformată în sucuri naturale și alte produse locale.

Provocări climatice și economice

Producătorii spun că schimbările climatice au început să afecteze culturile. Seceta și fenomenele meteo extreme reduc producția și cresc riscurile pentru agricultori. Estimările arată că recolta din acest an ar putea fi cu 20-30% mai mică decât într-un sezon obișnuit, după efectele secetei din anul precedent.

În același timp, fermierii reclamă lipsa unor prețuri predictibile. Ei susțin că, în unele sezoane, sumele oferite de cumpărători sunt prea mici pentru a acoperi costurile de producție. Nemulțumirile au dus în trecut la proteste organizate de cultivatori, care cer măsuri care să ofere mai multă stabilitate unui sector important pentru economia agricolă a Serbiei.