Autostrada cu tuneluri din vest, aproape de final. Rămân de excavat 250 și 500 de metri pe cele două galerii ale tunelului mare
Mai puțin de 250 de metri au rămas de excavat până la străpungerea primei galerii a tunelului de aproape doi kilometri de pe Autostrada Vestului (A1) Lugoj – Deva. Tronsonul de 13,5 kilometri va fi deschis traficului la începutul anului 2027.

Mai puțin de 250 de metri au rămas de excavat până la străpungerea primei galerii a tunelului de aproape doi kilometri construit pe Autostrada Vestului (A1) Lugoj – Deva. Tronsonul de 13,5 kilometri va fi deschis traficului la începutul anului 2027.
Stadiul lucrărilor la tuneluri
Constructorii s-au mobilizat pe șantierul celor două tuneluri, ale căror patru galerii totalizează peste 4,5 kilometri. Tunelul Mic (T1), cu o lungime de 367,5 metri pe o galerie și 415 metri pe cealaltă, a fost străpuns pe ambele direcții și se află într-un stadiu mai avansat. La al doilea tunel (T2), constructorii români și bosniaci se apropie de străpungerea finală.
„La tunelul scurt, cu o lungime de aproximativ 400 de metri, excavarea a fost finalizată integral, iar constructorii execută acum ultimii metri din căptușeala finală din beton. La tunelul lung, de aproape 2 kilometri, se lucrează simultan din opt fronturi de lucru. Pe una dintre galerii au mai rămas de excavat aproximativ 250 de metri, iar pe cealaltă circa 500 de metri. Se avansează în medie cu aproape 10 metri în fiecare zi. Estimăm străpungerea primei galerii în această vară, iar a celei de-a doua la începutul toamnei”, a precizat secretarul de stat Horațiu Cosma.
Lucrări conexe și termen de finalizare
În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală. Se va avansa cu „cămașa” finală din ambele capete ale ambelor fire ale tunelului mare. Vor urma instalațiile de ventilație, iluminat, alimentare cu apă, comunicații și securitate la incendiu. Cele două tuburi ale tunelului vor fi conectate prin galerii de evacuare și intervenție, rutiere și pietonale, pentru a respecta standardele europene de siguranță.
Horațiu Cosma a explicat că, în următoarea lună, va ajunge baza de producție pentru grinzile de beton necesare podurilor. Aici vor fi fabricate peste 400 de grinzi de câte 40 de metri lungime și 80 de tone fiecare. În prima parte a lunii iulie va începe asfaltarea segmentului.
Stadiul fizic al proiectului a ajuns la 65 la sută. Tronsonul de autostradă dintre localitățile Holdea, județul Hunedoara, și Margina, județul Timiș, are o lungime totală de 13,5 kilometri. Peste nouă kilometri, de la Holdea până la intrarea în Margina, sunt construiți de la zero, într-o zonă cu relief dificil, din cauza solului argilos, inundabil și vulnerabil la alunecări de teren. Aici sunt construite 4,5 kilometri de tuneluri și viaducte.
Problemele „autostrăzii muzeu”
De la capătul acestui tronson până la nodul rutier Holdea, o bucată de peste patru kilometri de autostradă a rămas închisă circulației, deși lucrările la acest segment au fost finalizate de aproape un deceniu. Tronsonul de „autostradă muzeu” a fost inclus în proiect și va necesita lucrări suplimentare de remediere, refacerea unor zone degradate și integrarea lui în noua secțiune Margina – Holdea, înainte de deschiderea circulației.
De asemenea, va trebui finalizat și Centrul de Întreținere și Coordonare de la Margina, construit doar parțial. În prezent, capătul „autostrăzii muzeu” este folosit de constructori pentru organizarea de șantier, iar pe o porțiune din aceasta sunt depozitate materiale de construcție.
Perspective și termen de deschidere
„Deschiderea circulației este estimată în prima parte a anului 2027. Va fi momentul în care românii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Sibiu spre frontiera de vest, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național din România”, afirmă Horațiu Cosma.
Oficialul a vorbit despre ritmul lucrărilor la tunelurile forate, despre problemele tehnice și geologice întâmpinate de constructori, dar și despre termenul estimat pentru străpungerea galeriilor și deschiderea circulației. Potrivit acestuia, cele mai mari incertitudini sunt legate de lucrările din subteran, unde avansul depinde de natura rocii și de măsurile de consolidare necesare la fiecare front de lucru.