Bacalaureat 2026: Elevii din oraș au cu 50% mai multe șanse să promoveze decât cei din sat

Rezultatele înregistrate la probele scrise din cadrul sesiunii iunie-iulie a examenului național de Bacalaureat 2026, publicate marți, 7 iulie, dezvăluie o discrepanță uriașă între mediul urban și cel rural care nu poate fi explicată doar prin diferențele de pregătire ale elevilor. În timp ce rata de promovare în orașe este de 75,76%, în sate aceasta scade dramatic la doar 52,22% – o diferență de aproape 50% care reflectă, potrivit specialiștilor, efectele cumulative ale măsurilor de austeritate aplicate în ultimii ani asupra sistemului de învățământ rural.

Datele oficiale: promovare generală de 74,8%

Datele centralizate de Ministerul Educației arată că, din totalul celor 126.169 de candidați prezenți, au promovat 94.345, ceea ce înseamnă o rată cumulată de promovare de 74,8% pentru toate promoțiile, în ușoară creștere față de 74,3% înregistrată în prima sesiune a anului trecut. Pentru promoția curentă, rata de reușită este de 79,7%, în timp ce pentru promoțiile din anii trecuți procentul se situează la 31,7%. Datele Ministerului Educației arată tabloul rezultatelor la Bacalaureat înainte de contestații.

Discrepanța urban-rural: cauze și efecte

Expertul în educație Marian Staș a explicat pentru „Adevărul” că decalajul urban–rural nu este unul accidental sau pur geografic, ci rezultatul unor politici care au afectat disproporționat școlile din mediul rural. El a subliniat că în spatele cifrelor se află o cauză clară: măsurile de austeritate și raționalizare a rețelei școlare din ultimii ani, care au lovit cu precădere școlile din mediul rural.

„România are, în prezent, unul dintre cele mai mari decalaje educaționale urban–rural din Europa Centrală și de Est. Diferența dintre școlile urbane și cele rurale nu este una marginală, ci una sistemică: la PISA 2022, elevii din școlile urbane au obținut în medie cu 119 puncte mai mult la matematică decât elevii din școlile rurale, iar această diferență este cea mai mare din regiune; semnificativ, ea devine nesemnificativă statistic după controlul pentru profilul socio-economic al elevilor și al școlilor, ceea ce arată că «ruralul» funcționează în mare măsură ca un concentrator al sărăciei, al capitalului educațional redus al familiilor și al resurselor școlare mai slabe”, a explicat Staș.

Impactul austerității asupra școlilor rurale

Expertul a arătat că măsurile de austeritate din 2010–2011 și cele adoptate de Guvernul Bolojan în 2025 au avut un impact devastator asupra școlilor rurale, cu rezultate pe care le vedem astăzi. „Pentru anul școlar 2010–2011, Ministerul a cerut reducerea cu circa 1.000 a numărului de unități și cu aproximativ 1.000 a numărului de clase mici; rezultatul estimat era reducerea cu 15.378 de posturi, creșterea raportului elevi/normă didactică și creșterea numărului mediu de elevi la clasă. Acesta este un caz clasic de consolidare bugetară cu efecte negative directe în educație.

Valul din 2025 a fost diferit ca formă, dar apropiat ca efect distributiv. Ministerul a arătat, în august 2025, că aproximativ 850 de unități cu personalitate juridică nu mai îndeplineau pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut de noua lege fiscal-bugetară, iar 507 unități cu personalitate juridică au devenit structuri arondate. Ministerul a insistat asupra unui contraargument important: această modificare de statut juridic nu presupune automat închiderea fizică a școlii, relocarea activităților sau renunțarea la posturi, în afara celui de director. Acest punct trebuie reținut, fiindcă altfel analiza riscă să confunde schimbarea juridică cu dispariția completă a serviciului educațional local”, a mai precizat Marian Staș.

Efecte pe termen lung: abandon școlar și acces redus la învățământ superior

Potrivit expertului în educație, efectul politicilor de austeritate care lovesc mai puternic în sistemul educațional din mediul rural se reflectă în notele de la examenele naționale și în ratele de absolvenți. „În 2022, numai aproximativ 6 din 10 elevi din rural finalizau învățământul secundar superior, comparativ cu 9 din 10 în urban. Deși aproximativ 45% dintre copiii școlarizați locuiesc în rural, numai 24% dintre înscrierile în învățământul terțiar provin din rural. În anul școlar 2024/2025, rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial a fost de 97,4% în urban și 68,8% în rural, o diferență de 28,6 puncte procentuale, iar abandonul pe cohortă în rural a fost de 16,1%, față de 0,9% în urban”, a explicat acesta.

Soluții pentru reducerea decalajului

Referitor la soluții, acesta susține că Executivul trebuie să găsească o cale de reorganizare care să nu afecteze elevii. „Decalajul urban–rural nu poate fi redus doar prin politici «în interiorul clasei»; el trebuie tratat ca problemă de politică socială, teritorială și de infrastructură, nu doar de curriculum. Apoi, viitorul școlii de sat nu este, realist, nici «păstrarea tuturor școlilor exact cum sunt», nici «închiderea lor administrativă în bloc». Calea credibilă este una de reorganizare care să prioritizeze accesul echitabil la educație de calitate, prin investiții în infrastructură, transport școlar și sprijin pentru elevii din medii defavorizate.”