BNR avertizează: Factura dobânzilor la datoria publică crește de cinci ori până în 2026

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a publicat o analiză care semnalează o evoluție îngrijorătoare a finanțelor publice. Datoria publică a României a crescut de la 413 miliarde de lei în 2019 la peste 1.200 de miliarde de lei estimate pentru sfârșitul lui 2025, de aproape trei ori în șase ani. Această creștere accelerată este cauzată de deficitele bugetare cronice, acoperite prin noi împrumuturi.

Dobânzile cresc de cinci ori

În 2019, România plătea anual circa 12 miliarde de lei doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Potrivit estimărilor BNR, în 2026 această sumă va ajunge la aproape 60 de miliarde de lei, de cinci ori mai mult. Pentru comparație, 60 de miliarde de lei reprezintă aproximativ bugetul alocat sănătății sau un sfert din bugetul de pensii. Acești bani sunt direcționați către rambursarea împrumuturilor, în loc să fie investiți în spitale, școli sau infrastructură.

Sursele de împrumut: intern și extern

Statul român se împrumută din două surse principale: intern, de la băncile românești și populație (prin titluri de stat precum Tezaur și Fidelis), și extern, prin obligațiuni emise pe piețele internaționale (Eurobonduri). În prezent, finanțarea externă a devenit principala sursă, statul împrumutând net peste 80 de miliarde de lei anual de pe piețele externe. Băncile locale au ajuns la limită, iar economiile populației nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile statului.

Riscul unei capcane a datoriei

Economia românească se bazează pe consum și importuri, ceea ce menține un deficit comercial cronic. Acest lucru îngrijorează investitorii, care cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul. Astfel, se creează un cerc vicios: dobânzile mari reduc spațiul fiscal pentru investiții, ceea ce duce la o creștere economică slabă, iar datoria devine din ce în ce mai greu de gestionat. Badea avertizează că România riscă să intre într-o capcană a datoriei, dacă nu se iau măsuri urgente.

Priorități pentru sustenabilitate

Prim-viceguvernatorul BNR identifică două priorități clare pentru a evita această situație: reducerea deficitului bugetar și stimularea creșterii economice bazate pe investiții productive, nu pe consum. Fără aceste măsuri, factura dobânzilor va continua să crească mai repede decât economia, amenințând stabilitatea financiară a țării.