CCR reanalizează Programul SAFE după sesizarea lui Sorin Grindeanu privind conflictul dintre Guvern și Parlament

Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea lua o decizie joi în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE, au precizat oficiali ai CCR pentru Agerpres.

Contextul sesizării

Anterior, zeci de parlamentari din opoziție au atacat aceeași hotărâre, însă fără succes. La începutul lunii iunie, Curtea Constituțională a respins sesizarea a peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați, care a vizat Legea de aprobare a modificărilor aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului privind instituirea Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE).

Argumentele lui Grindeanu

Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale. În sesizare, se susține că „conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată”.

De asemenea, se arată că Guvernul a reglementat prin Ordonanța de urgență nr. 38/2026 soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, transformându-se astfel „dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”.

Cronologia evenimentelor

Conform sesizării, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea „substanțială” a proiectului inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că „completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.

Grindeanu concluzionează că, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.