Centrele-mamut pentru persoanele cu dizabilități se închid. România trebuie să reducă cu 32% numărul de persoane instituționalizate până la 1 iulie 2026

România trebuie să reducă, până la sfârșitul acestei luni, cu 32% numărul persoanelor adulte cu dizabilități îngrijite în centre. Deși scopul – creșterea numărului de persoane adulte care trăiesc independent în comunitate – este lăudabil, o verigă importantă din lanțul îngrijirii este încă în construcție. Din aproape 17.000 de persoane cu dizabilități îngrijite în centre în 2020, țara noastră trebuie să ajungă în 2030 la aproximativ 10.350.

Angajamentul asumat față de UE și ONU

Angajamentul de a diminua, până la 1 iulie 2026, cu 32% numărul persoanelor cu dizabilități instituționalizate în centrele de îngrijire, și cu încă 10% în perioada 2026–2030, pune autoritățile într-o cursă aproape contra-cronometru. Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) își reorganizează serviciile, centrele-mamut se desființează, a început angajarea asistenților personali ca parte din soluția dezinstituționalizării, iar locuințe cu cel mult 5-10 locuri capacitate de îngrijire iau locul centrelor anterioare. Autorităților locale li se trasează noi sarcini, având atributul de a susține prin servicii-suport familiile care au în îngrijire persoane adulte cu dizabilități. Tocmai această rețea de sprijin pare însă, deocamdată, veriga lipsă.

Veriga lipsă: serviciile-suport pentru familii

Și dacă pentru persoanele aflate la această dată în sistemul de îngrijire soluții, sub o formă sau alta, se vor găsi, din acest punct va fi mult mai complicat ca un caz nou să fie admis în sistemul de îngrijire.

Modelul promovat de Uniunea Europeană și de Organizația Națiunilor Unite este ca instituțiile mari să fie desființate, concomitent cu înființarea serviciilor comunitare, scopul final fiind viață independentă pentru persoanele cu dizabilități, asistate de rețeaua de sprijin.

Familiile care au astăzi în îngrijire o persoană cu dizabilități intelectuale severe, cu afecțiuni psihice cronice, cu handicap grav și dependență totală de îngrijire simt cel mai crunt ce înseamnă lipsa rețelei de sprijin, lipsa asistenților personali suficienți, lipsa centrelor de zi, lipsa serviciilor de recuperare.

Exemplul DGASPC Olt: locuințe asistate și asistenți personali

Pentru a înțelege cum decurge procesul de dezinstituționalizare am stat de vorbă cu Rădița Piroșca, directorul DGASPC Olt.

Primul pas al îmbunătățirii calității vieții persoanelor cu dizabilități a presupus reducerea capacității centrelor-mamut la centre cu o capacitate de cel mult 50 de locuri, măsură deja implementată.

În 2022, data care constituie referința pentru multe dintre obiectivele din procesul dezinstituționalizării, în județul Olt deja nu mai exista niciun centru cu peste 50 de locuri, explică Piroșca. Reducerea cu 32% a numărului adulților cu dizabilități instituționalizați a însemnat pentru județ ca un număr de 130 de beneficiari să înceapă o viață nouă - în servicii sociale, în viață independentă sau în locuințe asistate -, urmând ca alți 261 să fie în continuare îngrijiți în centre ale DGASPC de cel mult 50 de locuri.

Locuințe protejate și centre pentru viață independentă

În acest an, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a elaborat o legislație care a permis DGASPC-urilor să înființeze locuințe asistate în comunitate cu o capacitate de 5, respectiv 10 beneficiari, destinate în special persoanelor supuse dezinstituționalizării care nu mai au familie, în comunitatea de origine nu există locuințe în care ei să se gospodărească singuri, iar pe de altă parte, după cum au stabilit specialiștii, nu au capacitatea de a locui independent.

„Pentru cei 130 de beneficiari, DGASPC Olt a identificat servicii sociale de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și persoane care sunt în evaluarea noastră pentru a deveni asistenți personali profesioniști (similar cu asistentul maternal profesionist, dar pentru persoane cu dizabilități) în cadrul unui proiect național la care și DGASPC Olt este printre cele 23 de direcții partenere. Sunt aprobate și în evaluare angajarea a 10 asistenți personali profesioniști, tocmai pentru a veni în sprijinul dezinstituționalizării și locuirii asistate în comunitate pentru o viață independentă pentru acești beneficiari”, a explicat Piroșca.

Pentru beneficiarii care aveau nevoie de asistență și pentru care nu s-a identificat soluție în familie sau în comunitate, DGSPC Olt a înființat centre pentru viață independentă: două la Corabia, unul la Cezieni, unul la Băbiciu și unul la Slatina, fiecare cu capacitate între 8 și 10 locuri.

Nu este pur și simplu o mutare dintr-un centru mare într-un apartament, mai spune șefa DGASPC. „Au un alt standard de calitate, alt tip de procedură. Sunt centre unde doar se acordă suport și asistență beneficiarilor, practic să locuiască așa cum locuiesc copiii în căsuțele de tip familial, asistați de personal angajat de către DGASPC”, a completat Piroșca.

Alte două locuințe protejate au fost înființate la Corabia, cu capacitatea de 5 beneficiari fiecare, și alte patru la Slatina.

Din 2020, de când a început procesul de dezinstituționalizare, 30 de beneficiari au mers, pe de altă parte, în familie sau în comunitate, a mai precizat Piroșca.