China a redus proiectul „Râul Ceresc” de modificare a vremii, după critici științifice
Programul Tianhe, lansat în 2018, urmărea să crească precipitațiile pe Platoul Tibetan pentru a alimenta regiunile aride, dar a fost abandonat discret din cauza eficienței incerte și a riscurilor climatice.

China a lansat unul dintre cele mai ambițioase proiecte de modificare a vremii din lume, cunoscut sub numele de „Tianhe” („Râul Ceresc”), pentru a combate deficitul de apă din regiunile nordice și vestice. Programul urmărea să crească precipitațiile deasupra Platoului Tibetan și să redirecționeze umiditatea adusă de musoni către zonele afectate de secetă. Însă, după critici științifice și dificultăți tehnice, proiectul a fost redus treptat și pare să fi fost abandonat discret, potrivit Live Science.
Ce presupunea proiectul Tianhe
În sud-vestul Chinei, echipe specializate utilizau rachete și dispozitive pentru a dispersa în atmosferă particule chimice menite să stimuleze formarea picăturilor de apă în nori. Procedeul, numit „însămânțarea norilor”, este folosit de decenii în peste 50 de țări, inclusiv în Statele Unite. China este considerată cel mai mare operator de astfel de programe, cu zeci de mii de persoane implicate și investiții de miliarde de dolari.
Susținătorii afirmă că aceste programe au contribuit la creșterea precipitațiilor în anumite regiuni, dar cercetătorii subliniază că eficiența depinde de condițiile meteorologice existente și că rezultatele sunt dificil de măsurat cu precizie.
Platoul Tibetan – „castelul de apă al Asiei”
Proiectul Tianhe s-a concentrat asupra Platoului Tibetan, de unde izvorăsc unele dintre cele mai importante fluvii ale Asiei, care asigură apă pentru aproape două miliarde de oameni. Zona este afectată de schimbări climatice: topirea accelerată a ghețarilor, modificarea regimului precipitațiilor și deșertificarea ridică semne de întrebare privind securitatea resurselor de apă pe termen lung.
Lansat în 2018, Tianhe își propunea să capteze o parte din umiditatea transportată de musonii din sud și să stimuleze precipitațiile pe o suprafață extinsă a platoului. Obiectivul era creșterea debitului Fluviului Galben și transferarea apei din bazinul Yangtze către nordul arid al Chinei. Autoritățile estimau că proiectul ar putea genera un volum suplimentar de apă echivalent cu 7% din consumul anual al Chinei.
Critici și abandonarea proiectului
Estimările au fost întâmpinate cu scepticism de comunitatea științifică. Cercetători au susținut că obiectivele depășesc capacitățile actuale ale tehnologiei și că este imposibilă controlarea fluxurilor de umiditate atmosferică la o asemenea scară. Procesele meteorologice sunt influențate de numeroși factori interconectați, ceea ce face dificilă anticiparea efectelor intervențiilor.
Pe măsură ce dezbaterea s-a intensificat, proiectul a fost redus treptat. O versiune mai limitată era încă analizată în 2022, dar ulterior a dispărut din comunicările oficiale. Absența sa din cel mai recent plan cincinal al Chinei a alimentat speculațiile că programul a fost abandonat discret.
Parte dintr-o strategie mai amplă
Tianhe face parte dintr-o strategie mai largă prin care China încearcă să gestioneze provocările climatice și de mediu prin proiecte de inginerie la scară mare, inclusiv baraje uriașe, campanii de împădurire și transformarea ecosistemelor. Susținătorii afirmă că aceste proiecte sunt necesare pentru a răspunde presiunilor generate de schimbările climatice și de cererea tot mai mare de resurse.
În schimb, o parte a cercetătorilor avertizează că intervențiile asupra sistemelor naturale pot avea consecințe greu de anticipat, în special asupra circulației musonilor și echilibrului climatic regional. Proiectul Tianhe ilustrează atât amploarea provocărilor climatice, cât și tentația de a recurge la soluții tehnologice de mari dimensiuni.