China construiește cel mai mare baraj din lume în Tibet, într-o zonă seismică activă, stârnind îngrijorări pentru 130 de milioane de oameni din aval

China a început în iulie 2025 construcția unui sistem de baraje uriaș pe râul Yarlung Tsangpo, în Tibet, considerat cel mai ambițios proiect hidroenergetic din lume. Investiția, estimată la până la 168 de miliarde de dolari, vizează valorificarea diferenței de altitudine de aproximativ 2.000 de metri pe o distanță de 50 de kilometri, prin tuneluri săpate în masivul Namcha Barwa.

Capacitate energetică record

Potrivit estimărilor, noul complex, numit Motuo (sau Medog), ar putea genera în jur de 300 de terawați-oră anual, de trei ori mai mult decât Barajul Celor Trei Defilee și chiar peste producția hidroenergetică anuală a Statelor Unite. Proiectul ar putea transforma zona într-un nod energetic global fără precedent.

Riscuri seismice și de mediu

Platoul Tibetan este una dintre cele mai active regiuni seismice de pe planetă, iar specialiștii avertizează că excavările masive și acumulările de apă ar putea amplifica instabilitatea geologică. De asemenea, topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya, din cauza schimbărilor climatice, ar putea crește riscul de inundații.

Impact geopolitic asupra Indiei și Bangladeshului

Râul Yarlung Tsangpo devine Brahmaputra în India și Bangladesh, fiind o sursă vitală de apă pentru peste 130 de milioane de oameni. Orice modificare a debitului sau a transportului de sedimente ar putea afecta agricultura, consumul de apă și stabilitatea Deltei Gange-Brahmaputra, una dintre cele mai vulnerabile regiuni la creșterea nivelului mării.

Proiectul este privit și ca un potențial instrument strategic, oferind Chinei un control sporit asupra unei resurse esențiale de apă în Asia. Deși autoritățile chineze susțin că investiția va reduce emisiile și va sprijini tranziția către energie curată, criticii avertizează că efectele negative asupra mediului și comunităților din aval ar putea depăși beneficiile.