Social

Cireșe neculse în Dolj din lipsa pieței, prețul sub costul de producție

Fermierul Constantin Tache, primar al comunei Ghidici, a lăsat cireșe neculse pe câteva hectare din livada sa, din cauza lipsei de cumpărători și a concurenței importurilor. Prețul de valorificare a fost de doar 5 lei/kg, sub costul de producție de 8-10 lei/kg.

Cireșe neculse într-o livadă din Dolj
Foto: Adevărul

Producția de cireșe din 2026 este peste așteptări, dar în loc să aducă profit, a provocat nopți nedormite multor fermieri. În comuna Ghidici, județul Dolj, cireșele de pe câteva hectare dintr-o livadă a primarului Constantin Tache au rămas neculse, din lipsa pieței de desfacere. Ultimele cireșe le-a valorificat cu 5 lei/kg, mult sub costurile de producție.

Producție mare, dar fără cumpărători

Anul 2026 este unul bun pentru fermierii cu livezi de cireș, însă tocmai producția mare îi încurcă. În piață sunt fructe autohtone, dar marile lanțuri de magazine aduc mult din import, ceea ce duce la prețuri sub costuri. De la prețuri de 180 lei/kg în primăvară, cireșele ajung să fie abandonate acolo unde proprietarii nu au găsit piață de desfacere.

Constantin Tache, primar al comunei Ghidici și fermier cu zeci de ani de experiență, deține o livadă de 18 hectare: opt hectare de cireș, opt de măr și două de piersic. Anul a fost bun pentru toate speciile, dar cireșii, care trebuie culeși primii, nu pot fi depozitați, iar piața de desfacere lipsește.

Concurența importurilor și condiții dezavantajoase

Fermierul explică mai multe motive: „În primul rând, a fost producție bună în toată țara. Însă este și concurența mare. Sunt fructe care vin din afară, din Grecia, Turcia, Spania, care ne concurează. Vin fructe subvenționate și cu condiții mai bune de piață”. Producția bună din 2026 vine după un an 2025 dezastruos, în timp ce în 2024 producția a fost de asemenea bună, dar atunci s-au găsit cumpărători.

Constantin Tache a încercat să încheie o înțelegere cu o rețea de supermarketuri, dar condițiile au fost extrem de dezavantajoase: „La cireșe mi-a impus să le asigur un stoc tampon de 10 tone, pe care mi-l plătesc doar la încheierea sezonului. Livrările de peste 10 tone mi le plătesc la două săptămâni de la livrare, la prețul de 40% din prețul de raft”.

Costuri de producție și pierderi

Pentru a-și acoperi toate cheltuielile, prețul cu care cireșele pleacă din fermă ar trebui să fie 8-10 lei/kg. „Noi plătim cam 3 lei pe kilogram la recoltat. Și dacă dăm cu 7-8 lei/kg ne acoperim cheltuielile cu forța de muncă, dar sunt celelalte cheltuieli: input-uri, insectofungicide, motorină, îngrășăminte, lucrări de tăiat. Un preț de 8-10 lei ar fi acoperitor, în condițiile în care am putea vinde măcar 70-80% din producție”, spune fermierul. De pe un hectar, producția estimată este de 7-8 tone de cireșe.

Fermierul se gândește să abandoneze livezile dacă nici anul acesta nu-și recuperează pierderile. „Anul trecut am avut o pierdere foarte mare. Dacă nici anul ăsta nu-mi recuperez pierderile, le abandonez. Trebuie să pot valorifica măcar o parte din producție”, adaugă el.

Necesitatea unui depozit frigorific

Soluția ar fi un depozit frigorific de 700-800 de tone, care ar permite depozitarea producției pentru câteva săptămâni, până la găsirea unor variante de comercializare. „Era singura variantă. Atunci rezolvam și problema cireșelor, a piersicilor și mai ales a merelor. Dar dacă rezultatele de la an la an sunt din ce în ce mai slabe, n-am avut posibilitate să investesc. Un depozit mă costă undeva la 2 milioane de euro și nu am de unde”, explică fermierul.

În zonă nu există depozite frigorifice. Au fost proiecte ale Consiliului Județean și ale Casei Unirea, dar nu s-au materializat. Recent s-a deschis o sesiune pentru secții de prelucrare a fructelor și legumelor și de depozite, dar fermierul este sceptic.

Constantin Tache are la activ o altă mare dezamăgire: un complex de creștere a porcilor, care a dat faliment. „Suntem într-o piață concurențială unde suntem foarte dezavantajați de subvențiile pe care le primesc fermierii din țările europene”, conchide el.