Comisia Europeană: Modelul economic al României și-a atins limitele. Viitorul depinde de inovare

România a epuizat potențialul modelului de creștere bazat pe convergență prin costuri și atragerea de investiții străine directe (ISD), model care în 20 de ani i-a permis să ajungă de la 44% la 78% din media UE la PIB pe cap de locuitor, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Comisia recomandă României să facă saltul calitativ spre productivitate endogenă, bazată pe investiții proprii în inovare, digitalizare, educație și servicii de înaltă valoare adăugată.

Creșterea economică încetinește puternic

Economia României a frânat puternic în ultimii ani, creșterea economică scăzând la sub 1% din PIB în 2025, „un nivel semnificativ sub rata potențială de creștere”, iar pentru 2026 prognoza indică stagnare, chiar recesiune.

„Tranziția României spre un model de creștere mai productiv este în continuare frânată de blocaje semnificative de competitivitate. Până acum, convergența economică a țării s-a bazat în mare parte pe costuri mai mici ale forței de muncă și pe progresul tehnologic determinat de investițiile străine”, se arată în raport.

Creșterea productivității muncii (măsurată pe oră lucrată) a încetinit semnificativ: de la aproximativ 4,5% pe an în perioada 2015–2019 la circa 2% pe an în 2020–2025. Motoarele acestei creșteri rămân sectoare înguste.

Inovare și cercetare-dezvoltare extrem de slabe

România se clasează pe ultimul loc în UE în European Innovation Scoreboard 2025, la 37,7% din media UE. Intensitatea C&D a stagnat la circa 0,5% din PIB în 2024, față de media UE de 2,2%.

Doar 8,8% din firmele românești au introdus inovații de produs sau proces în 2020–2022, față de 51,4% în UE. Cheltuielile private cu C&D (0,29% din PIB) sunt printre cele mai scăzute din UE.

Deficit de capital uman și necorelare de competențe

Ponderea tinerilor de 25–34 de ani cu studii superioare este de doar 23,2% (2024), cel mai mic nivel din UE, față de media UE de 44,1%. Transformarea structurală spre activități de înaltă calificare a fost mai lentă decât în restul UE — creșterea locurilor de muncă înalt calificate a fost de doar 1,7 puncte procentuale între 2008 și 2019, față de 3,5 pp în UE, în timp ce ponderea locurilor de muncă slab calificate a crescut cu 3,6 pp.

Deși România este lider UE în acoperire cu fibră optică, numai 44% din IMM-uri atingeau o intensitate digitală de bază în 2025 (îmbunătățire față de sub 27% în 2023), iar 21,7% au intensitate digitală ridicată, față de media UE de 32,7%. Adoptarea instrumentelor avansate — AI, cloud, analiză de date — rămâne sub nivelul majorității statelor membre.

Sectorul industrial sub presiune competitivă

Ponderea industriei în PIB a scăzut de la circa 25% în 2015 la sub 17% în 2025. Producția industrială totală a scăzut cu 0,9% în 2025.