Comisia Europeană vrea garanții stricte pentru viitoarele țări membre UE, inclusiv Ucraina și Moldova

Comisia Europeană intenționează să adopte garanții stricte pentru a preveni ca viitoarele state membre să facă pași înapoi în privința reformelor sau să folosească dreptul de veto pentru a obstrucționa blocul comunitar după aderare, a declarat comisarul pentru extindere, Marta Kos, pentru Politico.

Aderarea bazată pe merit

Kos a subliniat că aderarea trebuie să rămână bazată pe merit. Ucraina și Moldova au avansat împreună până acum, dar odată ce toate grupurile de negocieri vor fi deschise, „țara care va realiza mai multe va putea avansa mai repede”.

„Dacă noul stat membru va respecta regulile, nu se va întâmpla nimic. Dacă nu va respecta regulile, garanțiile vor afecta puternic, iar acesta este sistemul pe care îl construim”, a adăugat comisarul.

Negocieri și preocupări ale statelor membre

Declarațiile vin în contextul în care UE a deschis prima rundă de negocieri detaliate de aderare cu Ucraina și Moldova. În același timp, Muntenegru a finalizat oficial alte două capitole de negociere, apropiindu-se de statutul de membru.

Comisia Europeană „are deja câteva idei” despre cum să consolideze sistemul, inclusiv garanții și perioade de tranziție înainte ca anumite drepturi de membru să fie acordate pe deplin. Executivul UE consultă țările membre, îngrijorate de faptul că viitoarele extinderi ar putea complica procesul decizional sau ar permite guvernelor să inverseze reformele după aderare.

Membri precum Franța, Germania și Olanda au susținut că orice extindere trebuie însoțită de garanții că reformele vor dura și că noile membre nu vor perturba echilibrul de putere al blocului.

Abordarea etapizată a integrării

Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron se numără printre cei care susțin o abordare etapizată a integrării europene, sugerând că țărilor din Balcanii de Vest, precum Albania, li se vor oferi beneficii economice și politice înainte de a deveni membre cu drepturi depline.

„Ceea ce văd acum, schimbarea din ultimele săptămâni, este că tot mai mulți lideri din statele noastre membre sunt implicați, aducând idei”, a spus Kos. „Sper că în curând vom putea spune mai multe, dar ideea principală este, pe baza experiențelor noastre trecute din unele dintre statele membre, că am avut probleme pentru că regulile [nu au mai fost] respectate.”

Experiența Ungariei

Sub conducerea fostului prim-ministru Viktor Orbán, Ungaria a blocat frecvent eforturile de a ajunge la un consens privind sancțiunile împotriva Rusiei și a folosit vetoul pentru a încetini sprijinul european pentru Ucraina. Budapesta a avut peste 10 miliarde de euro din fondurile UE blocate din cauza acuzațiilor că își încalcă obligațiile democratice și judiciare, o situație pe care diplomații doresc să o evite.

Muntenegru, model pentru viitoarele aderări

Luna trecută, Muntenegru, o țară cu puțin peste 600.000 de locuitori, a început să-și elaboreze tratatul de aderare la UE, stârnind speranțe că ar putea deveni prima care aderă la bloc de la Croația în 2013. Potrivit lui Kos, acest tratat va ajuta la stabilirea unui model pentru viitoarele aderări.

„Ceea ce va fi nou de data aceasta, și aceasta va fi pentru prima dată cu tratatul de aderare al Muntenegrului... va fi cum să se garanteze că, odată ce o țară devine membră a UE, regulile vor fi respectate după cinci, zece, cincisprezece ani”, a spus ea.

Prim-ministrul muntenegrean, Milojko Spajić, a declarat pentru Politico la începutul acestei luni că țara sa „nu se va sfiiți de mecanismele de salvgardare dacă acestea contribuie la păstrarea credibilității procesului și a încrederii între statele membre”, cu condiția ca acestea să fie clare, previzibile și utilizate numai atunci când țările își încalcă cu adevărat angajamentele.