Conducta care împarte NATO: Grecia și Turcia se bat pe viitorul energetic al României

Turcia încearcă să profite de summitul NATO din 7-8 iulie de la Ankara pentru a obține anularea planului actual de interconectare a conductelor de combustibil ale Alianței cu Bulgaria și România, în care Grecia joacă un rol cheie. Ankara își promovează propria variantă ca fiind mai puțin costisitoare, însă datele concrete contrazic aceste afirmații, potrivit presei elene.

Un nou conflict în NATO pe tema conductelor

Un nou teren de confruntare s-a deschis între Grecia și Turcia în cadrul NATO, pe fondul planurilor ambițioase de a crea o rețea imensă de conducte de combustibil pe flancul estic al Alianței, pentru a sprijini planurile operaționale în cazul unui atac rusesc. Conform informațiilor verificate încrucișat de publicația Protagon, Ankara s-a angajat recent într-un efort agresiv pentru a anula rolul nodal pe care Grecia l-ar putea juca în aceste planuri de interconectare cu Bulgaria și România, în vederea aprovizionării țărilor aliate din Europa Centrală și de Est.

Turcia încearcă să profite de viitorul Summit al Alianței din 7-8 iulie de la Ankara pentru a-și promova propria idee de construire a unei conducte care să o conecteze cu Bulgaria și, în viitor, cu România, susținând că o astfel de conductă va costa mai puțin, pentru a câștiga „puncte politice” în fața președintelui american Donald Trump. Datele, însă, infirmă planurile Ankarei și amenință să provoace complicații mai ample în raționamentul american despre transformarea Alianței în ceea ce Pentagonul prevede a fi NATO 3.0, inclusiv cu limitarea prezenței militare americane pe Bătrânul Continent.

Planul NATO de extindere a rețelei de conducte

Planul Alianței Nord-Atlantice de extindere a rețelei de conducte de combustibil pe flancul estic este o inițiativă care a început în 2021 și s-a accelerat după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Sistemul existent de conducte de combustibil (NATO Pipeline System – NPS) este format din nouă sisteme separate de conducte cu o lungime totală de aproape 11.000 km, la care se adaugă infrastructura de stocare care depășește 4 milioane de metri cubi de combustibil. NPS traversează în total 13 țări aliate, inclusiv sistemele Central European Pipeline System (CEPS) și North European Pipeline System (NEPS), precum și șapte rețele naționale în Islanda, Norvegia, Portugalia, Italia, Grecia și Turcia.

Noul plan, care implică atât construcția de noi infrastructuri, cât și modernizarea celor mai vechi, este estimat să coste în total (la prețurile actuale) aproximativ 25-27 de miliarde de euro și va dura aproximativ 25 de ani pentru a fi finalizat.

Confruntarea greco-turcă pentru flancul estic

Serialul confruntării actuale greco-turce începe cu dorința Ankarei de a torpila participarea Greciei la efortul de creare a unei rețele de combustibil pentru flancul estic, care va fi numită Sistemul de conducte est-european (Eastern European Pipeline System – EEPS). Conform informațiilor obținute de Protagon, Comitetul NATO pentru petrol (Petroleum Committee) a realizat în mai 2021 un raport de sustenabilitate privind aprovizionarea cu combustibil a flancului estic. Evaluarea a vizat trei categorii diferite de state: a) Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, b) Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, c) Bulgaria și România. Interesul Atenei se situează în a treia categorie.

Ideea inițială a conducerii Alianței și în special a SHAPE (cartierul general militar) privea în primul rând interconectarea cu Bulgaria și, într-o etapă ulterioară, cu România. Aceasta includea o propunere de extindere atât a sistemului grecesc de conducte (GRPS), cât și a unuia dintre cele două sisteme de conducte turcești (WTUPS, adică cel vestic). Ideea era, potrivit unei surse de la sediul Alianței, să existe „complementaritate” – un raționament complet opus spiritului în care acționează Ankara în ultimul timp.

În ceea ce privește Grecia, conducerea NATO a propus în mod concret construirea unui nou tronson de conductă cu o lungime totală de aproximativ 290 km, care a fost „împărțită” în trei secțiuni: a) de la Strymonas la Chrysoupoli, Kavala, cu o lungime de aproximativ 100 km, b) de la Chrysoupoli până la granița cu Bulgaria, lungă de aproximativ 75 km, și c) de la Chrysoupoli la Alexandroupoli, lungă de aproximativ 115 km. Planul includea și construcția a două depozite de combustibil și a unei stații de înaltă compresie.