Creștere alarmantă a abandonului școlar în România, semnalată de Comisia Europeană. Profesorii critică măsurile Guvernului Bolojan
Rata abandonului școlar a crescut la 16,8% în 2024, aproape de nivelul din 2020, în timp ce media UE a scăzut la 9,1%. Sindicaliștii din educație acuză măsurile de austeritate și comasările școlare.

Comisia Europeană a semnalat o creștere alarmantă a abandonului școlar în România, rata ajungând la 16,8% în rândul tinerilor de 18-24 de ani, revenind aproape la nivelul din 2020. În același timp, media Uniunii Europene a scăzut la 9,1%. Fenomenul este mult mai accentuat în mediul rural (23,7%) față de urban (4,6%), iar populația romă este puternic afectată.
Eforturi insuficiente prin PNRAS
Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) sprijină 2.300 de școli, iar 45% dintre unitățile din primul val de finanțare au raportat îmbunătățiri ale participării și rezultatelor. Cu toate acestea, trendul general rămâne negativ, iar profesorii consideră că măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan subminează eforturile.
Critici dure din partea sindicatelor
Marius Nistor, președintele Federației din Educație „Spiru Haret”, a declarat că Legea 141/2025 și subfinanțarea cronică sunt principalele cauze ale abandonului școlar. „An de an, Parlamentul a prorogat aplicarea articolului privind finanțarea educației. Nu poți avea un învățământ modern fără investiții”, a spus Nistor.
Alexandru Mihalcea, lider sindical, a avertizat că comasările școlare au agravat situația: „În anumite zone, elevii parcurg kilometri întregi până la școală, fără decontarea transportului. Profesorii sunt nevoiți să predea la două clase simultan. Guvernanții au transformat o situație dificilă în una imposibilă.”
Măsuri controversate ale Guvernului Bolojan
Legea nr. 141/2025 a crescut pragul minim de elevi pentru personalitate juridică de la 300 la 500, ceea ce a dus la comasarea a 507 unități școlare. De asemenea, sistemul de burse a fost redus de la șase la două categorii (merit și social), eliminând bursele de excelență olimpică (până la 3.000 de lei), tehnologice (300 de lei) și pentru mame minore (700 de lei). Ministrul Educației Daniel David a justificat măsura prin costul anual de 7 miliarde de lei, considerat „nesustenabil”.
Transportul gratuit a fost restrâns: doar liceenii navetiști beneficiază automat de gratuitate, iar elevii din primar și gimnazial doar în situații excepționale. Profesorii atrag atenția că aceste măsuri vor duce la creșterea abandonului și a analfabetismului.