Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Proiectul Color the Village, inițiat de Asociația Acasă în Banat, a renovat fațadele a 27 de clădiri în satul Macedonia, județul Timiș, cu ajutorul a peste 400 de voluntari. Fondatorul Radu Trifan vorbește despre transformarea satelor bănățene și despre salvarea morilor de apă.
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean din Timișoara, a cutreierat aproape toate satele din Banat în ultimii 20 de ani. El a vorbit pentru „Adevărul” despre casele vechi care dispar prin abandon, despre voluntarii care redau culoare așezărilor rurale și despre morile unicat din regiune.
Proiectul Color the Village, la a opta ediție
Cel mai cunoscut proiect al asociației este Color the Village, început în 2019 și ajuns în 2026 la a opta ediție. În fiecare an, sute de voluntari renovează fațadele caselor vechi care păstrează arhitectura tradițională bănățeană. După edițiile din Eftimie Murgu, Racovița, Ilidia, Fărășești, Valeapai, Altringen și Grădinari, proiectul a ajuns recent în satul Macedonia, județul Timiș, ales pentru casele sale cu arhitectură specifică Banatului de Câmpie.
„Bilanțul? 27 de obiective — case, fosta cooperativă, școala, zugrăvită complet și înfrumusețată cu două picturi, și gardul bisericii. Mulțumiri tuturor celor peste 400 de voluntari de toate vârstele care au venit să ajute, fiecare după puterile lui, din timpul lui, atât cât a putut. Unii dintre ei au venit special din București sau Brașov, Caransebeș ori Oțelu Roșu, ca să dea o mână de ajutor. Mulți au ajuns acum prima dată la Macedonia, pe când alții locuiesc aici de ani buni. Unii au stat trei zile, alții au venit o zi sau numai câteva ore, ca să fie alături de noi. Fiecare ajutor a contat! Să ne tragem sufletul și să ne vedem cu bine la ediția din 2027!”, a informat Asociația Acasă în Banat la finalul celor trei zile de acțiune.
Salvarea morilor de apă din Banatul montan
Un alt proiect inedit al asociației s-a numit „Țara Morilor de Apă” și a fost dedicat morilor de apă din Banatul montan, care au rămas repere ale vieții din satele regiunii. Voluntarii Asociației Acasă în Banat au străbătut peste 100 de localități din Caraș-Severin, au parcurs aproape 10.000 de kilometri și au identificat, fotografiat și cartografiat 243 de mori de apă. Dintre acestea, 82 erau încă folosite, 47 erau funcționale dar oprite, iar 114 erau nefuncționale sau degradate.
Asociația a realizat un ghid al morilor de apă din Caraș-Severin, o expoziție itinerantă și un site dedicat. Apoi, prin proiectul „Salvăm Morile de Apă”, a intervenit alături de voluntari și comunități locale la mori din Gârnic, Șopotu Vechi și Pârvova. Au fost refăcute acoperișuri, pereți, fundații, podețe și canale de aducțiune a apei, iar unele mori au fost repuse în funcțiune sau incluse în trasee turistice locale.
Transformarea satelor bănățene
Radu Trifan a explicat cum s-au schimbat satele Banatului în ultimele decenii. „În primul rând, trebuie să spun că vizitez satele Banatului în mod sistematic de aproape 20 de ani. Probabil mi-au mai rămas doar câteva în care nu am ajuns în toți acești ani. Pot spune că, atât în județul Timiș, cât și în județul Caraș-Severin, au mai rămas puține sate pe care să nu le fi văzut”, a spus Trifan.
El a subliniat că influențele românești, șvăbești, sârbești sau maghiare sunt încă vizibile în arhitectura satelor bănățene, dar procesul de modernizare accelerată duce la pierderea patrimoniului vernacular. „Există o modernizare accelerată a satelor, care, până la un punct, este bună, pentru că oamenii de la sat își doresc să trăiască mai bine. Însă, în ceea ce privește patrimoniul, arhitectura vernaculară și trăsăturile care dau coerență și fac din satul bănățean ceea ce este, acolo, din păcate, suferim o pierdere. Suntem pe minus. Din acest punct de vedere, activitatea noastră la asociație este un răspuns tocmai la acest fenomen”, a adăugat Trifan.
