Cum transformă rețelele sociale succesul financiar într-o obsesie. Psihoterapeut: „Trăim o nebunie digitală”
Un studiu arată că obsesia pentru bani afectează relațiile. Psihoterapeutul Denisa Zdrobiș explică mecanismele psihologice din spatele presiunii de a afișa succesul pe rețelele sociale.
Pentru generațiile crescute cu rețelele sociale, succesul nu mai este doar ceva ce se construiește, ci și ceva ce trebuie afișat. Numărul de urmăritori, vacanțele, restaurantele frecventate sau obiectele de lux au devenit indicatori ai valorii personale pentru mulți oameni.
Studiu: obsesia banilor afectează relațiile
Cercetările recente sugerează că preocuparea excesivă pentru bani poate avea efecte negative asupra relațiilor apropiate. Un studiu publicat în Journal of Social and Personal Relationships, care a analizat 1.153 de cupluri căsătorite, a arătat că persoanele care cred că banii aduc fericirea nu se simt niciodată mulțumite de ceea ce au și urmăresc constant acumularea de resurse materiale. În aceste cupluri apar mai frecvent conflicte legate de bani, iar satisfacția maritală este mai redusă.
Rădăcinile obsesiei: din copilărie până în adult
Denisa Zdrobiș, psihoterapeut sistemic, atrage atenția că problema începe cu mult înainte de primul salariu. „Pe măsură ce societatea se mișcă tot mai repede în ritmul succesului afișat, o ecuație extrem de periculoasă începe să se instaleze în mintea multor oameni: valoarea mea ca om este egală cu suma din contul meu, cu funcția de pe cartea de vizită sau cu bunurile pe care le dețin”, explică ea.
Specialista subliniază că banii devin un purtător de mesaje emoționale profunde. „Când un om începe să își evalueze valoarea personală prin prisma veniturilor, el nu caută doar bani, ci caută cu disperare validare, apartenență și siguranță emoțională”, adaugă Zdrobiș.
Această asociere rigidă își are adesea rădăcinile în dinamica familiei de origine, unde iubirea sau atenția părinților au fost condiționate de performanță. „Copilul de atunci învață că este iubit doar pentru ceea ce face sau pentru ceea ce aduce, nu pentru ceea ce este, iar adultul de astăzi continuă acest tipar, sperând că un nou prag financiar îi va aduce liniștea interioară”, spune psihoterapeutul.
Consecințe asupra sănătății mintale
Problema apare când succesul financiar devine principalul criteriu de autoevaluare. „Vorbim despre acea stare de alertă permanentă în care nicio sumă de bani nu pare destulă, iar orice mic regres financiar este trăit ca o prăbușire a identității proprii”, avertizează Zdrobiș.
Această vulnerabilitate are impact direct asupra sănătății mintale, generând anxietate cronică, atacuri de panică, epuizare (burnout) și o formă profundă de singurătate. Persoana devine incapabilă să se relaxeze, își evaluează prietenii sau partenerul prin prisma utilității lor financiare și simte o nevoie compulsivă de a epata.
Rolul rețelelor sociale: „nebunia digitală”
Presiunea nu vine doar din comparația cu vecinii, ci și din fluxul continuu de imagini de pe rețelele sociale. „Trăim o adevărată nebunie digitală, unde suntem expuși nonstop la imagini cosmetizate ale succesului, la vacanțe exclusiviste, haine de brand și vieți aparent lipsite de efort. Social media a distorsionat complet percepția asupra realității, creând iluzia că toată lumea din jur trăiește o viață de lux, iar dacă tu nu o faci, înseamnă că ai eșuat”, explică Zdrobiș.
Fenomenul împrumuturilor pentru imagine
Tot mai mulți oameni ajung să împrumute bani pentru a menține imaginea succesului. „Presiunea de a câștiga tot mai mult și de a afișa acest succes a împins oamenii spre un fenomen îngrijorător: cumpărarea statutului pe datorie. Vedem tot mai des persoane care își fac credite de nevoi personale pentru experiențe scumpe, care merg în vacanțe exotice pe bani împrumutați sau care își cumpără mașini și haine de lux în rate doar pentru a menține o imagine nerealistă în fața celorlalți”, avertizează specialista.
Prima categorie de astfel de persoane este formată din cei care au avut cândva un nivel de trai ridicat și încearcă să îl mențină cu orice preț. „Din frica profundă de a nu fi excluși din grup, de a nu fi judecați sau priviți de sus, ei preferă să se îngroape în datorii decât să își asume vulnerabilitatea de a spune «acum nu îmi permit asta»”, punctează psihoterapeutul.
A doua categorie include oamenii care încearcă să obțină aprecierea celorlalți prin simboluri ale statutului social. „Vor cu tot dinadinsul să impresioneze, să fie văzuți mai sus decât sunt în realitate, sperând că respectul celorlalți le va acoperi golul interior și lipsa cruntă de stimă de sine”, susține Denisa Zdrobiș.
