De ce se scumpesc carburanții în România, deși prețul petrolului scade. Explicația unui specialist

România este singura țară din Uniunea Europeană unde motorina s-a scumpit în luna mai, iar prețurile carburanților continuă să crească și în iunie, deși pe plan mondial cotațiile petrolului sunt în scădere. Explicația acestui paradox negativ duce spre o măsură guvernamentală recentă.

Plafonarea marjelor, efect invers

Specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, atrage atenția că răspunsul se află tocmai în ordonanța dată de Guvern la finalul lunii martie, prin care marja de profit a companiilor a fost plafonată la nivelul mediu de anul trecut. Măsura a fost prezentată ca un mecanism menit să reducă prețurile la pompă cu aproximativ 5-15 bani pe litru și să împiedice speculațiile. În realitate, efectul a fost contrar.

„Problema este că economia funcționează adesea diferit decât intențiile politice”, explică Chisăliță. În mod obișnuit, când costul materiei prime scade, concurența ar trebui să împingă prețurile în jos. Companiile care transferă mai rapid reducerea costurilor către consumatori câștigă cotă de piață, iar celelalte sunt obligate să le urmeze. Însă plafonarea adaosului comercial schimbă regulile jocului.

Paradoxul plafonului

Nivelul plafonat devine o referință spre care operatorii economici tind în mod natural. Chiar dacă prețul materiei prime scade, companiile mențin prețurile la acel nivel superior. „Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii”, subliniază specialistul.

Astfel, în loc să stimuleze concurența, plafonul oferă tuturor participanților o indicație clară asupra nivelului considerat acceptabil. Efectul este amplificat de structura pieței carburanților din România, dominată de câțiva jucători mari, cu poziții solide și comportamente comerciale relativ predictibile.

Măsura guvernamentală

La finalul lunii martie, Guvernul a declarat situație de criză pe piața carburanților și a decis implementarea mai multor măsuri timp de trei luni, printre care limitarea adaosului comercial al companiilor la valoarea medie practicată în anul 2025. Excepție fac exporturile și livrările intra-comunitare. În cazul constatării unor adaosuri peste limite, se aplică amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri.

„Măsura are în vedere descurajarea unui posibil comportament inadecvat al operatorilor economici și a unor potențiale tendințe de speculă”, se arăta în actul normativ. Cu toate acestea, rezultatul practic a fost o încetinire a procesului de ieftinire, contrar intențiilor declarate.

Lecția intervențiilor statului

Chisăliță concluzionează că intervențiile statului în formarea prețurilor sunt adesea prezentate ca soluții simple la probleme complexe, dar produc efecte secundare anticipate de experți, dar ignorate de decidenți. „O măsură concepută pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurențială. O reglementare menită să ieftinească produsele poate încetini chiar procesul de ieftinire”, avertizează el. Succesul unei politici publice trebuie judecat după rezultate, nu după intenții.