Dronele de la Galați și Constanța: autoritățile nu au oferit răspunsurile promise, la o lună de la incidente

Două incidente grave produse în mai puțin de două săptămâni au ridicat întrebări majore despre capacitatea României de a detecta, urmări și gestiona pericolul generat de drone care ajung pe teritoriul național sau în infrastructură critică: drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați și drona maritimă ucraineană care a explodat în Portul Constanța.

În ambele cazuri, autoritățile au promis clarificări. În ambele cazuri, au fost oferite unele informații tehnice. Dar, la aproape o lună de la incidentul din Galați și la peste trei săptămâni de la cel din Constanța, întrebările esențiale rămân, iar promisiunile autorităților nu s-au concretizat.

Incidentul de la Galați: o dronă rusească lovește un bloc

În noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă a lovit un bloc de locuințe din Galați, provocând explozie, incendiu și rănirea a două persoane. Președintele Nicușor Dan a convocat CSAT și a mers la Galați, unde a spus că responsabilitatea pentru incident aparține Rusiei.

Pe 29 mai, la Galați, președintele a declarat că drona și-ar fi modificat traiectoria după ce ar fi fost lovită deasupra orașului ucrainean Reni. „Pe măsură ce au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte, iar una dintre ele, lovită probabil deasupra orașului Reni, și-a modificat traiectoria și a venit spre Galați”, a spus Nicușor Dan. Întrebat dacă traiectoria s-a modificat aleatoriu sau a fost modificată de cineva, președintele a răspuns: „A fost lovită kinetic. A fost lovită și din cauza asta”. Dar ministrul Apărării, Radu Miruță, a ezitat să confirme.

Două zile mai târziu, pe 31 mai, Nicușor Dan a publicat imagini cu fragmentele dronei și a anunțat concluzia raportului tehnic: aparatul era o dronă rusească Geran-2. Potrivit raportului tehnic prezentat de MApN, fragmentele recuperate aveau inscripții chirilice „ГЕРАН-2”, componente electronice, sistem de navigație, module de comandă, motor și elemente constructive similare cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României. MApN a mai precizat că încărcătura de luptă explodată la impact era de tip High-Explosive, cu greutatea de aproximativ 30 kg echivalent TNT, iar ținta fusese identificată inițial la ora 01:46 în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera națională.

Așadar, la Galați a existat un raport tehnic rapid privind originea dronei. Dar explicația completă privind traiectoria, momentul pierderii controlului, eventualul impact al apărării ucrainene și modul în care drona a ajuns să lovească un bloc de locuințe nu a fost prezentată public până acum. Mai mult, nu a fost prezentat un plan de măsuri care să dea încredere că un astfel de eveniment nu va mai avea loc. Sau măcar că nu va mai avea loc cu atâta ușurință.

Incidentul din Portul Constanța: o dronă maritimă ucraineană explodează

Incidentul din Portul Constanța a fost diferit, dar la fel de grav. Pe 5 iunie, o dronă maritimă ucraineană a explodat în portul civil Constanța, la dana 78. Drona făcea parte dintr-un set de patru drone maritime ucrainene care au scăpat de sub control, cel mai probabil din cauza bruiajelor electronice. Două s-au autodetonat în apele ucrainene, una a explodat în Portul Constanța, iar a patra a fost detonată controlat în afara zonei portuare, sub supravegherea Gărzii de Coastă.

Pe 6 iunie, după o ședință de lucru la Constanța, Nicușor Dan a spus că principala întrebare este cum au ajuns dronele lângă Portul Constanța și a avansat un termen pentru răspuns. „Asta e principala întrebare, cum au ajuns aceste drone lângă portul Constanța, un răspuns la această întrebare vom avea probabil într-un interval de 7-10 zile din momentul ăsta, în urma culegerii altor tipuri de informații”, a declarat atunci președintele.

În aceeași declarație, Nicușor Dan a spus că România ar trebui să aibă un protocol cu Ucraina pentru astfel de situații și că a fost discutată această idee în ședința de la Constanța. Întrebat dacă a vorbit cu Volodimir Zelenski, președintele a răspuns: „Nu, dar o vom face. O parte din discuția pe care am avut-o înăuntru a fost despre elemente ale unui protocol care să funcționeze în situații ca aceasta”.

A trecut de mult termenul-limită dat de Nicușor Dan și nu am aflat nici cum au ajuns dronele lângă sau chiar în Portul Constanța și nici ce protocol a fost stabilit - dacă a fost stabilit - cu ucrainenii, astfel încât riscurile unui incident similar să fie reduse.

Ministrul Apărării oferă doar detalii cronologice

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a dat detalii doar despre cronologia incidentului din Portul Constanța. El a spus că drona fusese observată în portul civil în jurul orei 6:00, dar autoritățile ucrainene au informat România abia în jurul orei 10:00 că au pierdut controlul asupra a patru drone și că, într-un timp foarte scurt, drona din port urma să explodeze. Echipele din zonă au avut doar 10-15 minute timp să se retragă, înainte ca drona să explodeze. La acel moment, ministrul a zis că „așteptarea este ca, atunci când se pierde controlul, să ne anunțe” și a precizat că a discutat direct cu omologul său ucrainean. La aproape o lună de la acel moment, nu s-au oferit public răspunsuri suplimentare.