Elvețienii resping la referendum plafonarea populației la 10 milioane, arată proiecțiile
Alegătorii elvețieni au respins duminică o inițiativă anti-imigrație care propunea limitarea populației la 10 milioane, potrivit proiecțiilor. Aproximativ 55% s-au opus, prioritară fiind stabilitatea economică și relațiile cu UE.
O majoritate a elvețienilor a respins duminică la urne o inițiativă anti-imigrație care propunea limitarea populației țării la 10 milioane de locuitori, potrivit proiecțiilor publicate de institutul de sondaje gfs.bern și postul național de televiziune SRF. Rezultatul arată că aproximativ 55% dintre alegători s-au opus, iar 45% au fost în favoare.
Respingerea, un semnal pentru stabilitate economică
Respingerea probabilă indică faptul că majoritatea alegătorilor au acordat prioritate stabilității economice și relațiilor țării cu Uniunea Europeană, în detrimentul preocupărilor legate de presiunea imigrației asupra serviciilor publice, creșterea chiriilor și criminalitate. Propunerea, susținută de Partidul Popular Elvețian (de dreapta), stipula ca populația să nu depășească 10 milioane până în 2050, iar dacă acest prag este atins timp de doi ani, Elveția ar fi trebuit să renunțe la acordul de liberă circulație cu UE.
Context demografic și economic
Populația Elveției este de 9,1 milioane, iar străinii reprezintă aproape 28% din total. Proiecțiile oficiale estimează atingerea pragului de 10 milioane la începutul anilor 2040. Referendumul a fost comparat cu votul britanic privind Brexit-ul din 2016, iar companiile elvețiene erau îngrijorate de posibila încheiere a liberei circulații a forței de muncă cu UE, principalul partener comercial.
Argumentele taberelor
Susținătorii inițiativei au folosit afișe care afirmau că doar 10% dintre imigranți sunt muncitori calificați și că solicitanții de azil sunt mai susceptibili să fie violatori. Oponenții au calificat planul drept o rețetă pentru haos, invocând tulburări pentru companii, angajați și legăturile cu UE. De asemenea, s-a argumentat că nu este înțelept să se intre în conflict cu Bruxelles-ul după un an 2025 dur, când președintele Donald Trump a impus tarife mari asupra mărfurilor elvețiene.
Patrick Leisibach, expert în migrație la think tank-ul Avenir Suisse, a declarat că argumentele economice au jucat un rol important: „Oamenii se întreabă «cine mă va servi la restaurant?» și «cine va avea grijă de mine când voi îmbătrâni?». Este mai mult o chestiune de bunăstare personală care i-a determinat să respingă inițiativa.”
Rezultatul, în linie cu sondajele
Sondajele prevăzuseră un rezultat strâns, iar proiecțiile finale ale institutului GSF Bern au indicat o respingere la limită. Sprijinul substanțial pentru măsură se alătură însă tendinței crescânde de limitare a imigrației în Europa.
