Europa se încălzește de peste două ori mai rapid decât media globală, potrivit Copernicus
Temperaturile medii europene au crescut cu 0,56°C pe deceniu din 1990, iar valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense din cauza factorilor locali și globali.

Al doilea val de căldură extremă din Europa de Vest, într-o singură lună, se înscrie într-o tendință îngrijorătoare: de trei decenii, Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent. Temperaturile medii au crescut cu aproximativ 0,56 grade Celsius pe deceniu de la mijlocul anilor 1990, ritm de peste două ori mai mare decât media globală, potrivit Copernicus, serviciul UE pentru monitorizarea schimbărilor climatice.
Emisiile și factorii locali amplifică încălzirea
Emisiile de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră, produse de activitatea umană, duc la creșterea temperaturilor pe termen lung la nivel global, făcând episoadele de căldură extremă mai severe și mai durabile. Însă factorii locali influențează distribuția căldurii suplimentare, explicând de ce temperaturile cresc mai repede în unele regiuni.
În nordul extrem al Europei, atmosfera mai caldă topește gheața marină din Arctica. Apa oceanului, mai închisă la culoare, absoarbe mai multă energie solară, amplificând încălzirea în zona arctică și în jurul ei.
Reducerea poluării și lipsa zăpezii contribuie la încălzire
Un alt factor este reducerea poluării. Măsurile de limitare a emisiilor industriale au redus numărul de aerosoli din aer, particule care pot reflecta radiația solară înapoi în spațiu. În plus, pe sol rămâne mai puțină zăpadă care să reflecte energia. Anul trecut, suprafața acoperită de zăpadă în Europa, la vârful sezonului, a fost cu o treime sub media obișnuită, potrivit Copernicus. Astfel, mai mult pământ descoperit absoarbe căldura, mai ales în Scandinavia și în partea europeană a Rusiei.
Curentul-jet dublu favorizează valurile de căldură prelungite
Aceste schimbări modifică și circulația aerului deasupra Europei. Diferența de temperatură dintre Ecuator și Polul Nord este un factor cheie pentru vremea din emisfera nordică. Când primăvara există mai puțină zăpadă și gheață, această diferență se reduce, ceea ce poate schimba traseul curentului-jet – banda de vânturi puternice din vest care influențează vremea.
În ultimele decenii, curentul-jet s-a împărțit tot mai des în două ramuri deasupra Europei, creând o zonă cu vânturi slabe în care căldura rămâne blocată zile întregi. În mod normal, curentul-jet aduce aer răcoros și umed din Atlantic, dar când se divide, aerul de înaltă presiune prins între ramuri schimbă traseul fronturilor atmosferice, transformând câteva zile călduroase într-un val de căldură de săptămâni.
Recorduri doborâte cu salturi mari
Un studiu din 2022 arată că aproape toată creșterea recentă a frecvenței și intensității valurilor de căldură din Europa de Vest este legată de aceste tipare de „curent-jet dublu”. Totuși, oamenii de știință nu știu sigur dacă schimbările climatice provocate de om fac aceste fenomene mai frecvente. În valul de căldură din 2003, care a ucis până la 70.000 de oameni, curentul-jet dublu a persistat 29 de zile.
Valul actual de căldură doboară deja recorduri cu diferențe mari. „Ne așteptăm la creșterea temperaturilor și la doborârea recordurilor din cauza schimbărilor climatice”, a spus Lizzie Kendon, climatolog la Universitatea Bristol. „Extraordinar” sunt diferențele mari cu care au fost depășite recordurile anterioare.