Fenomenul „doomspending” ia amploare în rândul tinerilor români: cheltuiesc impulsiv din cauza anxietății legate de viitor

Inflația, prețurile din ce în ce mai mari la locuințe și incertitudinea economică au alimentat apariția unui nou fenomen la nivel global: „doomspending”. Tot mai mulți tineri aleg să cheltuie bani pe experiențe și mici plăceri, în loc să economisească pentru obiective pe termen lung pe care le consideră greu sau imposibil de atins.

Ce este doomspending-ul?

Termenul „doomspending” a devenit tot mai popular în ultimii ani și descrie tendința unor persoane de a cheltui impulsiv bani pentru a face față anxietății legate de viitor. Potrivit unui sondaj realizat de compania Credit Karma și citat de The Guardian, aproximativ 27% dintre americani spun că fac astfel de cheltuieli pentru a gestiona stresul. Procentul urcă la 37% în rândul generației Z și la 39% în cazul milenialilor.

Context economic și psihologic

Într-o analiză recentă, jurnalistul Sean Monahan amintește controversele de acum un deceniu despre celebrul „avocado toast”, când milenialii erau criticați pentru că își cheltuiau banii pe mici plăceri în loc să economisească pentru o locuință. Astăzi, atenția s-a mutat asupra generației Z, acuzată că preferă vacanțele, livrările, gadgeturile sau mesele în oraș în detrimentul economisirii.

Autorul remarcă, însă, că în spatele acestor reproșuri se află o discuție mai amplă despre schimbările economice din ultimele decenii. „Prada e ieftină. Chiria e scumpă”, rezumă el, sugerând că multe dintre produsele și experiențele care oferă satisfacție imediată sunt mai accesibile decât obiectivele financiare majore, precum cumpărarea unei locuințe.

Fenomenul în România

„Chiar dacă nu îl numim întotdeauna astfel, „doomspendingul”, acest fenomen a luat amploare și în România. În cabinet, mulți tineri descriu astăzi sentimentul că marile obiective ale vieții - cumpărarea unei locuințe, stabilitatea financiară, întemeierea unei familii - sunt mai greu de atins decât au fost pentru generațiile anterioare. Când aceste obiective par foarte îndepărtate sau chiar imposibile de atins, motivația pentru economisire poate scădea,” explică pentru „Adevărul” Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian.

„Nu este neapărat vorba despre lipsa responsabilității financiare, ci despre o schimbare a relației cu viitorul. Când viitorul pare incert, prezentul devine mult mai important”, lămurește ea.

În opinia sa, tinerii sunt mai vulnerabili la acest comportament și pentru că se află într-o etapă a vieții în care încearcă să construiască stabilitate și autonomie.

„În mod obișnuit, această perioadă este susținută de convingerea că efortul de astăzi va aduce rezultate vizibile în viitor. Însă atunci când există nesiguranță economică, inflație, costuri ridicate ale vieții sau dificultăți în accesarea unor obiective importante, această legătură dintre prezent și viitor se fragilizează. Din perspectivă psihologică, oamenii investesc mai greu într-un viitor pe care nu îl percep ca fiind predictibil sau accesibil”, susține Gabriela Răileanu.

Rolul consumului și al marketingului

De altfel, dacă generațiile anterioare aveau acces limitat la bunuri și servicii, astăzi aproape orice poate fi cumpărat în câteva secunde, direct de pe telefon, după cum subliniază ea.

„În paralel, suntem expuși constant la mesaje care asociază consumul cu fericirea, succesul, libertatea sau împlinirea personală. Așadar, nu doar că există mai multe motive de îngrijorare legate de viitor, ci există și mai multe oportunități de a obține recompensă imediată prin consum decât în orice altă perioadă din istorie”, atrage atenția psihoterapeutul.

Potrivit expertului financiar Adrian Asoltanie, mecanismul este bine cunoscut de companii și exploatat constant prin marketing și publicitate. „Gestionarea banilor reprezintă 80% psihologie și dacă înțelegem psihologia cumpărătorului vom învăța și cum să ne gestionăm banii mai bine. La bază, oamenii acționează inclusiv financiar din două motive: fie caută plăcerea, fie încearcă să evite durerea”, explica acesta, de curând, pentru „Adevărul”.

În opinia sa, reclamele și campaniile de marketing sunt construite tocmai pentru a activa aceste două impulsuri fundamentale, fie promițând experiențe, confort și satisfacție, fie sugerând soluții pentru probleme, temeri sau disconfort.

Doomspending-ul ca mecanism de reglare emoțională

De altfel, și Gabriela Răileanu subliniază că unul dintre motivele pentru care oamenilor le este atât de greu să reziste tentației de a cheltui este legat de modul în care funcționează creierul uman. O vacanță rezervată spontan, un gadget nou sau o comandă online oferă o recompensă imediată și tangibilă. În schimb, economisirea presupune renunțarea la o plăcere prezentă pentru un beneficiu viitor, uneori îndepărtat și incert: „Cu cât viitorul pare mai nesigur, cu atât recompensa imediată devine mai seducătoare”.

În multe cazuri, doomspending-ul ajunge să funcționeze și ca o formă de reglare emoțională. Atunci când oamenii sunt anxioși, stresați sau dezamăgiți, consumul poate oferi o senzație temporară de control și confort.

„Atunci când oamenii sunt stresați, anxioși, dezamăgiți sau epuizați emoțional, consumul poate funcționa ca un mecanism de reglare emoțională”, conchide psihoterapeutul.