Florin Cîțu: România se împrumută mai scump decât țări cu rating mai slab, piața a dat verdictul

Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat pentru „Adevărul” că România se împrumută mai scump decât țări care au un rating mai slab, semn că piața a sancționat deja politicile economice. El a subliniat că lipsa de predictibilitate, întârzierile reformelor din PNRR și slăbirea instituțiilor au dus la scăderea atractivității economiei românești.

Instabilitatea politică nu este principalul factor

Cîțu a dat exemplul Bulgariei, care, deși a avut mai multe guverne, a reușit să intre în zona euro și să atragă investiții. El consideră că măsurile concrete contează mai mult decât stabilitatea politică. „În ultimii ani am avut guverne liberale, tot au crescut taxele”, a spus el.

Fostul premier a avertizat că investițiile au scăzut semnificativ, iar pe primele patru luni ale anului s-a înregistrat un minim. „Asta îți arată că stabilitatea era artificial menținută”, a adăugat el.

Piața a penalizat deja România

„România se împrumută mai scump decât țări care au un rating mai slab decât România. Deci piața ți-a dat acest verdict de mai multe ori. Ți-a spus că acolo ești”, a explicat Cîțu. El a criticat agențiile de rating și Comisia Europeană pentru reacția tardivă la derapajele fiscale.

Cîțu a menționat și raportul IMD privind competitivitatea globală, care arată că România a căzut 12 locuri în 2026, de pe poziția 49 pe 61, din cauza instituțiilor slabe și a impredictibilității politicilor economice.

Problemele bugetului și PNRR-ul

Fostul premier a criticat bugetul pe 2026, construit pe o creștere economică de 1%, deși datele anterioare arătau o economie în declin. „Acum este 0. Problema este că dacă tu începi să tai în continuare, te adâncește, ești într-o groapă și sapi în ea, te duci și mai jos”, a spus el.

Referitor la PNRR, Cîțu a dezvăluit că estimările inițiale indicau un grad de implementare de 70% în cel mai bun scenariu, iar acum se confruntă cu dificultăți majore. El a subliniat că legi cu impact social, precum legea salarizării și legea pensiilor, sunt încă în așteptare.