Actualitate

Fondurile suverane și băncile centrale, cu active de 29.000 de miliarde de dolari, se orientează către energie și avertizează asupra riscurilor pentru dolar

Un sondaj Invesco arată că 80% dintre fondurile suverane și băncile centrale consideră investițiile în securitatea energetică și infrastructura de tranziție energetică drept cele mai rezistente la șocuri, în timp ce 61% dintre băncile centrale sunt îngrijorate de impactul datoriei SUA asupra statutului dolarului.

Grafică reprezentând activele fondurilor suverane și băncilor centrale
Foto: News.ro

Fondurile suverane şi băncile centrale care administrează împreună active de aproximativ 29.000 de miliarde de dolari îşi schimbă strategiile de investiţii, orientându-se tot mai mult către sectorul energetic şi exprimând îngrijorări privind viitorul dolarului american. Concluziile apar într-un sondaj publicat luni de compania Invesco, citat de Reuters.

Investiții masive în energie și infrastructură

Studiul, realizat pe 90 de fonduri suverane şi 54 de bănci centrale, relevă că aproximativ 80% dintre respondenți consideră investițiile în securitatea energetică și infrastructura pentru tranziția energetică drept cele mai solide modalități de a face portofoliile rezistente la șocuri. Ca urmare, ponderea investițiilor în infrastructură a ajuns la aproximativ 9% din activele fondurilor suverane în 2026.

Dezvoltarea accelerată a centrelor de date pentru inteligența artificială, care consumă cantități uriașe de energie, face investițiile în sectorul energetic și mai atractive, potrivit raportului.

Îngrijorări privind statutul dolarului

În același timp, 61% dintre băncile centrale participante la sondaj consideră că nivelul ridicat al datoriei publice a Statelor Unite afectează pe termen lung rolul dolarului ca principală monedă de rezervă mondială. În 2024, doar 20% dintre respondenți aveau această opinie.

Deși conflictul dintre SUA, Israel și Iran a susținut temporar dolarul, care s-a apreciat cu aproximativ 3% în acest an, mulți investitori cred că incertitudinile privind politica economică americană și nivelul ridicat al datoriei publice ar putea slăbi moneda pe termen lung.

Totuși, raportul subliniază că lipsa unei alternative credibile la dolar face ca orice schimbare să fie lentă. Chiar și așa, 29% dintre respondenți estimează că statutul dolarului ca monedă dominantă de rezervă va fi mai slab peste cinci ani, comparativ cu doar 12% în 2022.

Reducerea dependenței de infrastructura financiară americană

Mai multe instituții analizează reducerea dependenței de infrastructura financiară din Statele Unite. Unele bănci centrale reevaluează utilizarea custozilor americani, a contrapărților financiare și a sistemelor de compensare din SUA, pe fondul tensiunilor geopolitice.

O bancă centrală europeană a declarat că și-a mutat deja serviciile de custodie în afara Statelor Unite, iar o bancă centrală din America Latină construiește relații cu noi custozi din alte jurisdicții pentru a fi pregătită într-un eventual scenariu de criză. Totuși, un alt participant la sondaj a avertizat că o astfel de decizie ar putea fi interpretată de Washington drept un gest ostil.

Aurul, din nou în atenție

Pe lângă investițiile în energie, o treime dintre băncile centrale și fondurile suverane intenționează să își majoreze deținerile de aur, considerând metalul prețios un instrument important de diversificare și protecție într-un mediu economic și geopolitic tot mai incert.