Germania acuză Ucraina că a ordonat sabotarea gazoductelor Nord Stream

Parchetul german a acuzat joi autoritățile ucrainene că au comandat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream, la scurt timp după invazia rusă a Ucrainei. Anunțul vine la o zi după punerea sub acuzare a unui prim suspect.

Planul de sabotaj

Suspectul, împreună cu alți militari, a elaborat, la cererea autorităților ucrainene, un plan de distrugere a conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, a precizat Parchetul într-un comunicat. Conductele submarine au fost sabotate cu explozibili în septembrie 2022.

Acuzatul, arestat pe 21 august 2025 în Italia și extrădat ulterior în Germania, a fost identificat sub numele de Serhii Kuznețov. El a afirmat că, la momentul faptelor și până în 2023, a fost comandant în armata ucraineană și a susținut că se afla în Ucraina în momentul sabotajului.

Execuția operațiunii

Potrivit acuzării, suspectul și complicii săi (scafandri, căpitanul și pirotehnistul) au închiriat un iaht în Germania și s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa a fixat încărcături explozive pe conducte, înainte de a le activa și de a distruge gazoductele.

„Obiectivul era de a împiedica pe termen lung livrările de gaz prin conducte și de a face în așa fel încât Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerțul cu gaz natural pentru a-și finanța efortul de război”, a menționat Parchetul.

Context și consecințe

Nord Stream 2 nu era încă în funcțiune la momentul respectiv. Nord Stream 1 furniza, înainte de invazia rusă a Ucrainei, aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale al Germaniei, reamintește comunicatul.

Berlinul a fost criticat pentru Nord Stream, lansat în 2011, deoarece conductele au sporit dependența energetică a Europei față de o țară ostilă. După invazie, UE a fost nevoită să pună capăt majorității importurilor de hidrocarburi rusești, ceea ce a dus la o creștere vertiginoasă a costurilor energiei.

Ucraina nu și-a recunoscut niciodată responsabilitatea pentru sabotaj, dar nici nu și-a ascuns satisfacția, considerând legitim orice atac capabil să slăbească capacitatea Kremlinului de a-și finanța războiul.