Evenimente

Ghețarii elvețieni se topesc alarmant: pragul critic atins cu trei luni mai devreme decât normal

Valul de căldură din Europa accelerează topirea ghețarilor elvețieni, iar „ziua pierderii ghețarilor” va fi atinsă luni, cu trei luni mai devreme decât media, avertizează expertul Matthias Huss.

Ghețar în Alpii elvețieni topindu-se
Foto: G4Media

Ghețarii din Elveția se confruntă cu o topire masivă din cauza valului de căldură care afectează Europa, avertizează Matthias Huss, șeful Rețelei de Monitorizare a Ghețarilor din Elveția (Glamos). Potrivit estimărilor, zăpada și gheața acumulate în timpul iernii trecute se vor topi complet până luni, marcând a doua cea mai timpurie apariție a așa-numitei „zile a pierderii ghețarilor” (glacier loss day) din istorie. Pragul critic reprezintă momentul de la care toate topirile ulterioare reduc efectiv volumul ghețarilor.

Topire accelerată cu trei luni față de normal

„Suntem cu trei luni înainte față de ceea ce ar reprezenta o situație normală și sănătoasă”, a declarat Huss pentru AFP, în timp ce mai multe stații meteorologice din Elveția înregistrau noi recorduri absolute de temperatură. În acest secol, pragul a fost atins, în medie, la mijlocul lunii august. Singura dată mai devreme a fost în 2022, pe 26 iunie.

Orice topire care va avea loc din acest moment și până în octombrie va contribui direct la micșorarea ghețarilor din Alpii elvețieni. Huss a explicat că tocmai s-a întors de la ghețarul Ron, unde, în ultimele zece zile, „s-a topit un metru de gheață pe verticală”.

Cauzele topirii alarmante

Potrivit expertului, situația este cauzată de o combinație de factori nefavorabili: cantitatea redusă de zăpadă din iarna trecută, un val de căldură în luna mai și depunerile de praf din deșertul Sahara care au ajuns în Alpi în martie. Luna mai a fost deosebit de caldă, ceea ce a făcut ca stratul de zăpadă să dispară mai devreme decât în mod obișnuit. Cantitatea de zăpadă care a alimentat suprafața ghețarilor a fost cu 25% mai mică față de media perioadei 2010–2020.

Huss a subliniat că anul 2026 este „surprinzător de asemănător” cu 2022, un an care a fost „de departe cel mai extrem înregistrat vreodată în Alpi, cu ritmuri de topire care au depășit orice s-a observat anterior”.

Impactul asupra resurselor de apă și viitorul ghețarilor

O mare parte din apa care alimentează fluviile Rin și Ron, două dintre cele mai importante cursuri de apă din Europa, provine din ghețarii Alpilor. Ghețarii elvețieni au început să se retragă acum aproximativ 170 de ani, dar topirea s-a accelerat considerabil în ultimele decenii pe fondul încălzirii climatice. Între 2000 și 2024, volumul ghețarilor din Elveția s-a redus cu 38%.

Elveția a pierdut deja aproximativ 1.200 de ghețari în ultimii 50 de ani, iar în prezent au mai rămas doar aproximativ 1.300. „Cei care au dispărut erau ghețari mici, dar aveau totuși un rol important în regiunile periferice ale Alpilor”, a explicat glaciologul. „Dacă încălzirea globală va continua în același ritm ca în ultimele decenii, până în anul 2100 nu vor mai rămâne decât câteva mici relicve de gheață.”