Incertitudinea economică, principala amenințare pentru companiile europene. România, probleme suplimentare
Potrivit unui sondaj CCNE, 76% dintre experți consideră incertitudinea economică drept cel mai mare risc pentru companii, depășind instabilitatea geopolitică. În România, inflația cumulată de 58% și schimbările fiscale frecvente agravează situația.
Incertitudinea economică a devenit principala sursă de îngrijorare pentru companiile europene, depășind inclusiv riscurile geopolitice, conform unui sondaj realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE). În România, unde inflația cumulată a trecut de 58% din 2020, iar schimbările fiscale frecvente afectează predictibilitatea mediului de afaceri, presiunea economică se transformă dintr-o provocare de business într-un factor direct de criză. Cu toate acestea, aproximativ patru din zece companii rămân insuficient pregătite pentru a gestiona șocuri majore.
Riscurile economice au devansat amenințările geopolitice
Ani la rând, mediul de afaceri european a privit cu îngrijorare conflictele internaționale, crizele energetice sau atacurile cibernetice. Astăzi însă, cea mai mare amenințare vine chiar din economie. Costurile în creștere, volatilitatea piețelor, inflația persistentă și lipsa de predictibilitate au schimbat radical agenda de risc a companiilor.
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de CCNE, rețeaua care reunește experți în managementul situațiilor de criză din 20 de țări europene, 76% dintre respondenți consideră incertitudinea economică drept cel mai important risc pentru companii în următoarele luni. Instabilitatea geopolitică este menționată de 59% dintre experți, atacurile cibernetice de 47%, iar dezinformarea de 41%.
Permacriză: o nouă realitate pentru mediul de afaceri
Concluzia specialiștilor este că riscurile nu doar că se intensifică, ci devin din ce în ce mai interconectate, ceea ce face mult mai dificilă anticiparea și gestionarea unei situații de criză. Experții descriu actuala perioadă drept una de „permacriză” – o stare de instabilitate permanentă în care problemele economice, geopolitice, sociale și tehnologice nu mai apar izolat, ci se suprapun și se alimentează reciproc.
Dacă în trecut o companie putea traversa o criză punctuală și avea timp să își revină înainte de apariția următoarei probleme, în prezent presiunile economice, tensiunile geopolitice, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare, dificultățile operaționale și nemulțumirile sociale se pot suprapune într-un interval foarte scurt.
Pregătirea insuficientă a companiilor
„Multe companii consideră că sunt pregătite pentru o criză pentru că au un plan, câteva proceduri sau o echipă desemnată. Problema este că mediul actual nu mai funcționează după logica unei singure crize, care apare izolat și poate fi gestionată pas cu pas. Ne aflăm într-o perioadă de permacriză, în care presiunea economică, instabilitatea politică, atacurile cibernetice, dezinformarea, tensiunile sociale și vulnerabilitățile operaționale se pot suprapune foarte rapid. În România, vedem că foarte puține companii sunt pregătite pentru acest tip de scenariu compus. Pregătirea pentru criză nu înseamnă un document formal, ci scenarii testate, responsabilități clare, exerciții constante și capacitatea liderilor de a lua decizii rapide sub presiune”, afirmă Ana Maria Gardiner, expert în situații de criză și reprezentantul CCNE în România.
Mesajul este unul important pentru mediul de afaceri românesc: existența unui plan de criză nu mai este suficientă. Companiile trebuie să fie capabile să răspundă simultan unor probleme economice, operaționale, tehnologice și reputaționale.
Provocări specifice României
Pentru companiile din România, contextul este cu atât mai dificil cu cât provocările externe se suprapun problemelor locale persistente. Inflația cumulată de peste 58% înregistrată din 2020 până în prezent a redus puterea de cumpărare, a majorat costurile de producție și a afectat planurile de investiții ale companiilor. În paralel, schimbările fiscale frecvente și lipsa de predictibilitate a politicilor economice îi determină pe mulți antreprenori și investitori să amâne decizii importante.
La nivel internațional, conflictele aflate în desfășurare continuă să afecteze lanțurile de aprovizionare, costurile logistice și stabilitatea piețelor. În România, aceste efecte se adaugă unui climat economic deja tensionat, în care companiile sunt nevoite să gestioneze simultan creșterea costurilor, lipsa forței de muncă și schimbările legislative.
Presiunea economică poate declanșa crize complexe
În acest context, presiunea economică nu mai reprezintă doar un element de fundal, ci poate deveni declanșatorul unor crize complexe. Restructurările, reducerea investițiilor, ajustările de prețuri, întârzierile proiectelor sau reorganizarea activității generează efecte în lanț care afectează angajații, furnizorii, partenerii și comunitățile locale.
Deși amenințările sunt tot mai numeroase și mai complexe, nivelul de pregătire al organizațiilor rămâne surprinzător de redus. Sondajul CCNE arată că aproximativ 40% dintre companiile consiliate de experții rețelei sunt slab pregătite pentru gestionarea unei crize. Alte 25% au un nivel moderat de pregătire, în timp ce doar 10% sunt considerate foarte bine pregătite. Mai mult, jumătate dintre experții consultați consideră că organizațiile nu au făcut progrese semnificative în ultimul an pentru a-și îmbunătăți capacitatea de reacție.
