Interviu: Istoricul Adrian Cioflâncă detaliază masacrele de la Galați și Dorohoi din 1940, prefațând Holocaustul din România
Directorul CSIER explică circumstanțele celor două crime în masă comise de armata română împotriva civililor, inclusiv evrei, în timpul retragerii din Basarabia și nordul Bucovinei, după ultimatumul sovietic.
În contextul retragerii armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei, în urma ultimatumului sovietic dictat de Pactul Ribbentrop-Molotov, au avut loc două masacre împotriva populației civile, la Galați (30 iunie 1940) și Dorohoi (1 iulie 1940). Istoricul Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) și membru în colegiul CNSAS, a oferit un interviu în care detaliază desfășurarea acestor evenimente tragice, considerate a fi începutul Holocaustului din România.
Contextul masacrului de la Galați
Autoritățile militare locale au decis ca refugiații care veneau din Basarabia să aibă prioritate, iar cei care urmau să ajungă în Basarabia au fost opriți pe termen nelimitat și închiși într-un lagăr improvizat în preajma gării Galați. Aproximativ 2000 de persoane – evrei, români basarabeni, ruși și ucraineni – au fost ținute fără alimente, apă și adăpost, fiind percheziționate de agenți vamali, militari și polițiști, care le-au confiscat bunurile.
În zonă se adunaseră trupe retrase din Basarabia, frustrate că nu avuseseră voie să tragă și dornice de răzbunare. Comandantul corpului de cavalerie, generalul Atanasescu, și-a părăsit trupele și a contribuit la răspândirea ideii că evreii sunt vinovați de haosul și umilința suferite.
Declanșarea violențelor
Masacrul a izbucnit când o femeie a protestat față de controlul vamal, iar un militar a pălmuit-o. Partenerul femeii a sărit în ajutor, iar militarul a tras un foc de armă. Paza exterioară a interpretat focul ca fiind tras de refugiați, declanșând o psihoză. Marinarii și infanteriștii prezenți au deschis focul asupra lagărului, ucigând între 80 și 400 de oameni.
Din procesul verbal al victimelor se poate deduce etnia acestora: o parte erau evrei, dar au fost uciși și mulți țărani români basarabeni, ucraineni și ruși. Cioflâncă a încercat să găsească groapa comună la Galați, dar nimeni nu știe unde se află, ceea ce consideră suspect.
Masacrul de la Dorohoi și începutul Holocaustului
La Dorohoi, un masacru similar a avut loc la 1 iulie 1940, în aceleași circumstanțe ale retragerii. Cioflâncă afirmă că aceste evenimente reprezintă începutul Holocaustului din România, punând sub semnul întrebării explicațiile tradiționale care invocă guvernele legionare sau antonesciene. „Lucrurile încep mai devreme și avem aceeași logică de funcționare pe care o găsim în timpul pogromului de la Iași”, a declarat istoricul.
Cioflâncă speră ca pe gara din Galați să fie amplasată o placă memorială și ca România să-și asume aceste fapte istorice.
