Luxemburg, liderul averii pensionarilor europeni. Letonia, la polul opus cu 36.300 de euro

Prăpastia dintre nivelurile de avere ale europenilor în vârstă este uriașă. În Luxemburg, gospodăriile cu membri între 65 și 74 de ani au o avere netă mediană de 1,22 milioane de euro, în timp ce în Letonia aceasta este de doar 36.300 de euro. Diferența de peste 33 de ori evidențiază cât de mult influențează piața imobiliară, sistemele de pensii și sprijinul familial siguranța financiară la vârsta pensionării.

Averea acumulată până la pensie influențează nivelul de trai mult dincolo de veniturile lunare provenite din pensii. În unele state europene, persoanele în vârstă dețin active de zeci de ori mai valoroase decât cele ale pensionarilor din alte țări, potrivit unei analize publicate de Euronews.

Datele Băncii Centrale Europene

Datele provin din Sondajul privind finanțele și consumul gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană. La nivelul zonei euro, gospodăriile cu membri între 65 și 74 de ani au o avere netă mediană de 185.300 de euro.

Aceste cifre nu reprezintă pensiile bătrânilor, ci valoarea totală a bunurilor pe care aceștia le-au acumulat până la pensie: active imobiliare, conturi de economii, depozite bancare, acțiuni, fonduri private de pensii, mașini sau alte bunuri de valoare.

Clasamentul țărilor cu cei mai bogați pensionari

Luxemburg este lider detașat, cu o avere mediană de 1.219.500 de euro pentru gospodăriile din categoria 65-74 de ani. Pe locul al doilea se află Malta, cu 310.000 de euro, însă diferența față de Luxemburg rămâne uriașă.

Dacă sunt excluse aceste două state cu populații reduse, Belgia și Irlanda au cei mai înstăriți pensionari din Europa. În Belgia, averea netă mediană ajunge la 307.700 de euro, iar în Irlanda la 296.700 de euro.

Franța ocupă locul următor, cu 232.800 de euro, fiind urmată foarte îndeaproape de Germania, unde valoarea este de 232.100 de euro. În Spania, gospodăriile din această categorie de vârstă dețin o avere mediană de 200.800 de euro.

Dintre cele mai mari economii europene, Italia se află la coada clasamentului, cu 168.000 de euro, ceea ce înseamnă că pensionarii din Franța și Germania dețin, în medie, cu peste 60.000 de euro mai mult.

Țări sub media zonei euro

Deși este recunoscută pentru unul dintre cele mai solide sisteme de pensii din lume, Olanda înregistrează o avere netă mediană de doar 134.400 de euro pentru persoanele cu vârste între 65 și 74 de ani, mult sub media zonei euro.

Tot sub medie se situează Slovenia (138.200 euro), Grecia (104.300 euro), Cehia (102.900 euro) și Slovacia (100.800 euro).

La coada clasamentului, alături de Letonia, se află Lituania (51.400 euro), Ungaria (54.400 euro), Estonia (73.500 euro), Croația (75.900 euro) și Portugalia (99.200 euro).

România nu este inclusă în datele comparative publicate de Banca Centrală Europeană.

Evoluția averii după 75 de ani

Potrivit studiului, gospodăriile cu membri de peste 75 de ani au o avere mediană de 144.400 de euro în zona euro, cu 22% mai mică decât în cazul celor cu vârste între 65 și 74 de ani.

Luxemburg și Belgia sunt singurele țări în care averea mediană nu scade după împlinirea vârstei de 75 de ani. În Austria, diferența este de 51%, în Germania de 44%, iar în Franța de doar 14%.

Factori care influențează averea

Experții spun că nivelul averii nu depinde doar de economiile individuale. Factorii care influențează cel mai mult acumularea de bogăție sunt veniturile, structura familiei, gradul de proprietate asupra locuințelor, accesul la credite și evoluția pieței imobiliare.

Profesorul Fabian Pfeffer, cercetător în domeniul inegalităților sociale la Universitatea Ludwig Maximilian din München, explică faptul că averea este rezultatul unor procese economice și sociale care se întind pe parcursul mai multor generații.

Pentru majoritatea gospodăriilor europene, locuința reprezintă cel mai valoros activ deținut. Astfel, în țările unde accesul la proprietate a fost mai facil și prețurile imobiliare au crescut puternic, nivelul averii este semnificativ mai ridicat.

Datele privind averea netă nu includ valoarea pensiilor publice sau ocupaționale, considerate una dintre principalele surse de securitate economică pentru persoanele vârstnice.

Potrivit specialiștilor, o avere privată mai redusă nu înseamnă întotdeauna că pensionarii sunt mai vulnerabili financiar. În unele state, aceasta poate reflecta existența unor sisteme publice de pensii mai generoase, care reduc nevoia acumulării de active private pe parcursul vieții.

Studiul mai arată că sprijinul financiar oferit de familie joacă un rol tot mai important în acumularea averii. În contextul în care accesul la locuințe devine tot mai dificil pentru generațiile tinere, ajutorul primit de la părinți și bunici poate face diferența între cei care reușesc să acumuleze active și cei care rămân dependenți exclusiv de venituri.