Oficiali europeni s-au întâlnit discret cu talibanii pentru a accelera deportările de afgani

Oficiali ai Comisiei Europene și reprezentanți ai 15 state membre s-au întâlnit discret, marți, la Bruxelles, cu o delegație a talibanilor, într-o încercare de a accelera deportarea cetățenilor afgani care nu mai au drept de ședere în Uniunea Europeană.

Caracterul tehnic al întâlnirii

Întâlnirea, organizată în afara sediilor instituțiilor europene și ținută departe de atenția publicului, a avut un caracter strict tehnic, deoarece Uniunea Europeană continuă să nu recunoască regimul taliban drept guvern legitim al Afganistanului. Potrivit Euronews, discuțiile au fost coprezidate de Suedia și au vizat în principal returnarea migranților afgani aflați ilegal în statele europene, în special a celor condamnați pentru infracțiuni grave sau considerați un risc pentru securitate.

Obstacole în calea deportărilor

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a explicat că multe dintre aceste deportări nu pot fi puse în aplicare deoarece autoritățile afgane refuză să își reprimească cetățenii. Ministrul suedez al Migrației, Johan Forssell, a susținut deschis inițiativa și a declarat că este „incredibil de important” ca persoanele condamnate pentru infracțiuni grave să fie expulzate. În Suedia, aproximativ 200 de cetățeni afgani condamnați pentru fapte precum viol agravat sau trafic de droguri în formă agravată așteaptă în prezent să fie deportați. Forssell a argumentat că negocierile cu regimuri autoritare sunt uneori necesare pentru protejarea intereselor naționale.

Suspiciuni privind extinderea returnărilor

Totuși, documentul de invitație consultat de Euronews face referire la „cetățeni afgani fără drept de ședere în UE”, fără a menționa explicit persoanele condamnate penal, ceea ce a alimentat suspiciunile privind extinderea viitoare a acestor returnări. Discuțiile fac parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene de creștere a ratei de returnare a migranților aflați ilegal pe teritoriul blocului comunitar. În prezent, doar 29% dintre persoanele care primesc ordine de expulzare sunt efectiv repatriate.

Date statistice privind afganii în UE

În cazul afganilor, situația este și mai complicată. Datele Eurostat arată că, în primele nouă luni din 2025, 14.270 de cetățeni afgani au primit ordine de părăsire a UE, însă doar 340 au fost efectiv returnați în Afganistan, ceea ce înseamnă o rată de numai 2%. În același timp, fluxul migrator continuă. Peste 63.000 de afgani au solicitat azil în Uniunea Europeană în 2025, reprezentând aproximativ 10% din totalul cererilor de azil depuse în blocul comunitar.

Centre de returnare în afara UE

Potrivit unor informații publicate de Politico, mai multe guverne analizează posibilitatea înființării unor așa-numite „centre de returnare” în afara Uniunii Europene, în țări precum Rwanda sau Uzbekistan, unde ar putea fi transferați migranții care au primit decizii de expulzare. Ideea a căpătat avânt după adoptarea noilor reguli europene privind returnările, deși este contestată de organizațiile pentru drepturile omului și de unele state membre.

Reacții dure din partea europarlamentarilor și ONG-urilor

Întâlnirea de la Bruxelles a provocat reacții dure în Parlamentul European și în organizațiile pentru drepturile omului, care consideră că dialogul cu talibanii riscă să legitimeze un regim acuzat de încălcări sistematice ale drepturilor fundamentale. Eurodeputata socialistă Cecilia Strada a descris reuniunea drept „un capitol rușinos pentru Europa”, susținând că aceasta oferă legitimitate unui regim care „calcă în picioare drepturile femeilor și fetelor”. La rândul său, eurodeputata ecologistă Saskia Bricmont a calificat drept „inacceptabilă” găzduirea reprezentanților unui regim care, în opinia sa, reprimă opoziția și suprimă libertățile fundamentale.

Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție prin care cere menținerea politicii de nerecunoaștere și de nenormalizare a relațiilor cu talibanii. Organizațiile pentru refugiați avertizează, de asemenea, că Afganistanul nu poate fi considerat în prezent o țară sigură pentru returnarea migranților, din cauza deteriorării situației drepturilor omului și a riscurilor de persecuție.