PIB-ul a crescut, dar 3,47 milioane de români trăiesc sub pragul sărăciei. Semnale de alarmă de la INS

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele privind sărăcia în România pentru anul 2025. Deși PIB-ul a crescut, iar rata sărăciei relative a scăzut ușor, 3,47 milioane de români trăiesc sub pragul de 24.435 de lei pe an (sub 2.000 de lei pe lună pentru o persoană singură), adică 18,4% din populație.

Scădere ușoară, dar rămânem peste media UE

Față de 2024, numărul săracilor a scăzut cu 127.000 de persoane. Totuși, România rămâne cu două puncte procentuale peste media Uniunii Europene (16,3%). Comparativ cu Cehia (9,6%), Polonia (13,2%) sau Ungaria (14%), diferența este semnificativă pentru o economie care a înregistrat ani de creștere rapidă.

Vârsta, educația și tipul de gospodărie – factori determinanți

Aproape 1 din 4 tineri între 18 și 24 de ani (25,8%) trăiește în sărăcie relativă, iar la copiii sub 18 ani rata este de 23,6%. Bătrânii stau mai bine (15,5%), datorită pensiilor care funcționează ca plasă de siguranță.

Educația face o diferență brutală: 54,7% dintre cei cu educație scăzută sunt expuși riscului de sărăcie sau excludere socială, față de doar 3% dintre absolvenții de studii superioare – o prăpastie de 51 de puncte procentuale.

Tipul de gospodărie contează enorm: 50,2% dintre familiile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii sunt expuse excluziunii sociale, iar 45,7% dintre familiile monoparentale.

Disparități regionale uriașe

Bucureștiul și Ilfovul au o rată a sărăciei de 13,6%, aproape jumătate față de media națională. La polul opus, Sud-Estul (Dobrogea, Buzău, Brăila, Vrancea, Galați) raportează 38%, iar Sud-Vestul Olteniei 36%. Aceeași țară, două lumi diferite.

Rolul crucial al pensiilor

Fără transferuri sociale (inclusiv pensii), rata sărăciei ar sări de la 18,4% la 44,2%. La vârstnici, efectul e dramatic: fără pensii, 87,9% dintre cei de peste 65 de ani ar fi în sărăcie; cu pensii, rata coboară la 15,5%. Sistemul de pensii este principalul mecanism care ține o mare parte a populației în afara sărăciei.

Deprivare materială severă

INS măsoară și deprivarea materială și socială severă – incapacitatea de a-și permite căldură iarna, o masă cu carne, o vacanță anuală sau o cheltuială neașteptată. În 2025, 16,8% dintre români (3,16 milioane) se aflau în această situație, afectând mai ales copiii (21,1%) și bătrânii (19,2%).

Un semnal de alarmă: crește numărul persoanelor care muncesc prea puțin

785.000 de persoane sub 65 de ani trăiau în gospodării unde adulții lucrau mai puțin de 20% din potențial. Față de 2024, această pondere a crescut cu 1,3 puncte procentuale – singura componentă a excluderii sociale care s-a agravat. Indicatorul nu descrie șomajul clasic, ci o dezangajare structurală din cauze precum boală, îngrijirea unui membru al familiei sau lipsa de oportunități locale.

Comparația europeană și concluzia

România se situează la un nivel similar cu Italia (18,6%), Croația (19,5%), Spania (19,5%) sau Estonia (19,5%), dar sub Lituania (22,6%), Letonia (22%) și Bulgaria (21,2%). Cu toate acestea, având în vedere creșterea economică rapidă din ultimul deceniu, distribuția câștigurilor lasă de dorit. PIB-ul a crescut, dar o parte semnificativă a populației nu a simțit această creștere.