Proiect CNAS care blochează accesul pacienților la clinicile private stârnește revoltă: „Boala nu așteaptă”

Un proiect al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) care modifică modul de derulare a programelor naționale de sănătate curative a stârnit reacții dure din partea pacienților și a furnizorilor privați de servicii medicale. Documentul, pus în transparență la finele lunii trecute, introduce un algoritm matematic rigid care ar putea bloca accesul bolnavilor la clinicile private.

Ce prevede proiectul CNAS?

Proiectul de Ordin al președintelui CNAS completează Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative. Conform acestuia, o formulă matematică ar urma să stabilească dacă spitalele publice au capacitatea de a trata pacienții, înainte ca sistemul privat să primească fonduri de la stat pentru aceleași servicii. Criticii susțin că această măsură limitează dreptul pacienților de a alege unde să se trateze și îi obligă să aștepte pe listele spitalelor publice, chiar dacă unitățile private au capacitate imediată de tratare.

Reacția furnizorilor privați: „Boala nu așteaptă”

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a reacționat marți, 2 iunie 2026, acuzând că proiectul CNAS riscă să întârzie tratamentele pacienților și să le reducă șansele de supraviețuire. „PALMED solicită retragerea imediată a proiectului și reluarea procesului de elaborare pe baze care să respecte interesul pacientului, realitățile sistemului medical și standardele pe care România afirmă că dorește să le adopte”, se arată în comunicatul patronatului.

PALMED avertizează că măsura contrazice principiile OECD și poate afecta parcursul României către aderare. De asemenea, este pusă în pericol sustenabilitatea sistemului de sănătate și utilizarea eficientă a fondurilor publice, proiectul limitând accesul pacienților la tratament. „Nu suntem în fața unei reforme, ci a unei încercări de limitare administrativă a accesului pacienților la o parte semnificativă a infrastructurii medicale existente în România”, mai semnalează PALMED.

Critici privind lipsa de transparență

Prin această reglementare se elimină pacientul din ecuație, deoarece propunerea nu măsoară timpul de așteptare, listele de așteptare, continuitatea tratamentului, capacitatea efectiv disponibilă, numărul pacienților care nu pot fi preluați sau impactul întârzierii tratamentului asupra evoluției bolii. „În schimb, proiectul se bazează pe formule care compară necesarul estimat de pacienți cu capacități declarate de furnizorii publici. Practic, pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni. Nu contează dacă pacientul cu risc cardiovascular major este investigat înainte sau după producerea unui infarct. Nu contează dacă pacientul cu scleroză multiplă își pierde ireversibil funcțiile neurologice în perioada în care așteaptă accesul la tratament”, se arată în poziția PALMED.

Impactul asupra sistemului medical privat

Sectorul privat asigură astăzi aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate, 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice și imagistică, 89% din serviciile de dializă, 88% din Programul Național de oncologie – tratament medicamentos, 82% din Programul Național de oncologie – tratament radioterapie și aproximativ 43% din personalul medical al României. Furnizorii privați au realizat investiții de sute de milioane de euro în spitale, laboratoare, centre oncologice, infrastructură de diagnostic și tratament și tehnologii medicale moderne.

Actul normativ lansat în dezbatere nu răspunde la întrebări legate de contractele aflate în derulare, pacienții aflați deja în tratament sau investițiile realizate în baza cadrului normativ existent. „Ce se întâmplă cu furnizorii care au construit infrastructură medicală și care încă așteaptă aprobarea CNAS pentru a pune la dispoziția pacienților accesul la aceasta? Statul nu poate încuraja investițiile, nu poate întârzia ani de zile integrarea acestora în sistem și nu poate modifica ulterior regulile astfel încât aceste capacități să devină nerelevante”, mai arată PALMED.

Apel la retragerea proiectului

PALMED face apel către asociațiile de pacienți și asociațiile profesionale să se alăture demersului de a convinge CNAS să retragă actul normativ propus. Totodată, patronatul propune constituirea unui grup de lucru real cu participarea tuturor actorilor relevanți și realizarea unei analize independente de impact.