Proiect legislativ pentru identificarea foștilor colaboratori ai Securității onorați de stat

Un proiect legislativ care ar putea scoate la lumină foștii colaboratori ai Securității, care încă beneficiază de medalii și onoruri din partea statului român, a fost depus în Parlament. Inițiativa, pornită de la propunerea Societății Timișoara, prevede un mecanism de declarare pe propria răspundere, iar cei care vor minți riscă acuzații de fals în înscrisuri.

Senatorul Sorin Șipoș, inițiatorul legii, a declarat pentru „Adevărul” că ideea a venit din societatea civilă, care a semnalat contradicția dintre valorile democratice și faptul că statul român continuă să onoreze persoane condamnate definitiv sau care au colaborat cu Securitatea. „Decorațiile statului trebuie să reprezinte nu doar o performanță, ci și valori pe care alegem să le respectăm”, a spus Șipoș.

Mecanismul de verificare și sancțiuni

Proiectul de lege introduce un sistem de verificare bazat pe încredere și control, în care beneficiarii de onoruri publice (cum ar fi apariții la Ziua Națională, audiențe prioritare la Administrația Prezidențială sau un loc de veci în zona eroilor) trebuie să declare pe propria răspundere că nu au colaborat cu Securitatea. În caz de fals, aceștia pot fi trași la răspundere penală pentru fals în declarații.

Șipoș a subliniat că onorurile publice nu pot fi separate de responsabilitatea morală: „Încă avem nevoie de eroi adevărați, de oameni care cu adevărat au această claritate morală”.

Reacții și context

Daniel Șandru, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), consideră inițiativa binevenită, dar întârziată. El a amintit că, deși au trecut 36 de ani de la căderea regimului comunist și 20 de ani de la condamnarea oficială a acestuia, nu există niciun fost securist condamnat. „Autoritățile au făcut prea puțin din ceea ce se numește justiție de tranziție”, a spus Șandru.

Acesta a atras atenția asupra fenomenului de nostalgie comunistă amplificat prin rețele de boți, care fragilizează democrația românească și contribuie la un proces de „dedemocratizare” instituțională.

Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament, iar șansele sale de adoptare sunt incerte, în contextul unei societăți încă divizate în privința trecutului comunist.