Radu Opaina: 1.500 de blocuri cu risc seismic I în București, un pericol major la un cutremur puternic

Bucureștiul ar putea fi expus unui scenariu cu consecințe grave în cazul unui cutremur puternic, avertizează Radu Opaina. Potrivit președintelui Federația Asociațiilor de Proprietari din România (FAPR), numărul mare de clădiri vulnerabile la seism reprezintă un risc major pentru Capitală.

1.500 de imobile cu risc seismic I

Opaina atrage atenția că aproximativ 1.500 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic ar putea genera sute de situații critice similare celor semnalate recent în diferite zone ale orașului, dacă România ar fi lovită de un seism de mare magnitudine.

„La un cutremur mare vor fi sute de probleme mai mari decât tragedia din Rahova. Cine va interveni, dacă azi, pentru un singur caz, nu s-a făcut nimic. Amintiți-vă că sunt 1.000 -1.500 de clădiri cu risc seismic mare în București”, a declarat Radu Opaina pentru Gândul.

Rețeaua de gaze, o altă problemă majoră

În același context, Radu Opaina a semnalat probleme și în ceea ce privește infrastructura de distribuție a gazelor naturale. Președintele FAPR spune că necesită investiții și lucrări de întreținere mai consistente. Acesta consideră că o parte a rețelei este vulnerabilă la defecte și avarii, mai ales în zonele cu conducte vechi.

Referindu-se la explozia din cartierul Rahova, Opaina a afirmat că incidentul ar fi fost provocat de o fisură apărută la o conductă subterană de gaze, care ar fi permis acumularea gazului și producerea deflagrației.

„Nenorocirea este mult mai mare pe rețeaua de gaze. Vedem ce s-a întâmplat în Rahova. Este din cauza rețelei de gaze. Acolo dacă are loc o avarie este nenorocire. Acolo (în Rahova – n.r.) a avut loc o avarie în pământ, la rețeaua de gaze. Rețea neîntreținută, necontrolată, prost administrată, care, la un moment dat, s-a fisurat. Gazul, cu un debit foarte mare în acea zonă, s-a dus prin subsolul blocului respectiv, și s-a urcat către apartamente. Cele două apartamente care au explodat au fost apartamentele din care gazele nu puteau ieși. Blocul a fost reabilitat așa încât a fost blindat, nu se mai putea realiza ventilația”, a declarat Radu Opaina.

Lipsa de progrese după explozia din Rahova

Radu Opaina afirmă că, la mai bine de opt luni de la explozia produsă în Rahova, nu se observă evoluții semnificative în ceea ce privește remedierea problemelor semnalate sau clarificarea completă a situației. Acesta susține că ritmul intervențiilor autorităților este lent. Mai mult, măsurile adoptate până în prezent nu au dus la progrese vizibile în direcția rezolvării cazului.

„O tragedie precum cea din Rahova se poate evita dacă fiecare își face treaba. Primarul, Inspectoratul de Stat în Construcții, furnizorul, prestatorul, polițistul, procurorul. Știți care e marea problemă? Au trecut 8 luni și nu s-a mișcat nimic în acel bloc. Pe mine mă sperie”, a mai spus Opaina.

Critici la adresa administrării rețelei de gaze

În aceeași intervenție publică, Radu Opaina a ridicat semne de întrebare și cu privire la administrarea rețelei de distribuție a gazelor naturale, precum și la unele dintre regulile impuse consumatorilor. Acesta a criticat, în special, modul de implementare și eficiență al măsurilor privind siguranța în locuințe, inclusiv obligativitatea instalării senzorilor de gaze. Opaina a precizat că aplicarea acestora nu este întotdeauna însoțită de un control și o infrastructură pe măsură.

„Este o altă mare problemă, care a distrus psihic jumătate de populația Bucureștiului. Sistemul acesta de furnizare a gazelor, așa cum este conceput și administrat de ANRE, este unul extrem de prost gestionat. Nu are nicio eficiență. Totul este pus acolo în calcul, când se emit decizii de reglementare, cum fac ei bani. Știți ce pasionați sunt când împart tortul altora? Ei se gândesc numai la bani. Trebuie să te gândești la siguranță”, a mai declarat Radu Opaina.