Rareș Bogdan explică disputa din Parlamentul European privind „friptura din mazăre” și etichetarea produselor vegetale

Rareș Bogdan, europarlamentar român, a explicat pe Facebook disputa din Parlamentul European legată de așa-numita „friptură din mazăre”, un termen folosit pentru produsele vegetale care imită carnea. Dezbaterile vizează reguli mai stricte privind etichetarea acestor produse, dar și alimentele din școli și reducerea risipei alimentare.

Disputa privind etichetarea produselor vegetale

Rareș Bogdan a scris că în PE se dezbate un regulament care stabilește limite pentru produsele cu zahăr și grăsimi în școli, dar și interzicerea unor termeni precum „brânză vegetală” sau „friptură din mazăre”. Statele cu zootehnie puternică, printre care România, Franța, Germania și Italia, doresc restricții dure de etichetare, în timp ce Renew, Greens și statele nordice susțin o tranziție către proteine vegetale, sprijinite de un lobby agresiv.

El a precizat că grupul PPE (Partidul Popular European) dorește ca standardele să interzică etichetarea drept carne a unui produs sintetic. De asemenea, pentru produsele din școli, se propun limite stricte sau excluderi totale de la finanțare pentru alimente cu conținut ridicat de zaharuri libere și grăsimi adăugate.

Schimbări în filosofia Comisiei Europene

Bogdan a menționat că se schimbă filosofia: Comisia Europeană va stabili doar parametrii de bază și obiectivele de sănătate, iar statele membre vor avea flexibilitate mai mare în implementare. Totodată, prin condițiile de finanțare, statele vor fi obligate să combată risipa alimentară. Acest pachet este strâns legat de noul Cadru Financiar Multianual (CFM), aflat în negociere.

Contextul interdicțiilor anterioare

Discuțiile privind interzicerea termenilor precum „burger vegetal” și „cârnat vegetal” durează de ani de zile. În 2020, o propunere în acest sens a fost menționată în PE, iar la acea vreme era deja în vigoare o interdicție pentru denumiri precum „lapte”, „smântână”, „unt”, „brânză” și „iaurt” pentru produsele vegetale. În 2025, miniștrii agriculturii din UE au reluat discuțiile pe tema „fripturii vegetale”. Denumirile lactatelor sunt protejate de legislația UE din 1987, dar produsele din carne nu erau protejate în acest sens în 2025.

Recent, Parlamentul European a adoptat o lege care interzice denumirea „friptură vegetală” pentru a proteja crescătorii de animale, dar termeni precum „burgeri” și „cârnați” pot fi folosiți pentru produse vegetariene.

Alte teme de pe agenda europeană

Rareș Bogdan a enumerat și alte subiecte de pe agenda săptămânii:

• Colac de salvare pentru fermieri: O schemă de sprijin temporar pentru fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor din cauza blocării Strâmtorii Hormuz. UE importă 3% din îngrășăminte din acea zonă, dar Orientul Mijlociu controlează 35% din exporturile globale. În primăvară, prețul la azot era cu 70% mai mare față de 2024. Schema prevede 65% alocare de la UE, iar statele pot cere intervenții de criză. De asemenea, statele pot plăti avansuri pentru plățile directe din PAC înainte de 16 octombrie și pot realoca fonduri din pachetul pentru 2027.
• Rolul băncilor în criza locuințelor: Discuții în Comisia HOUS.
• Modificări ale Statutului eurodeputaților: Votul prin procură, în Comisia JURI.
• Directiva Omnibus IV: O ședință comună ECON/ENVI/LIBE va vota extinderea unor măsuri temporare de reducere a birocrației și obligațiilor de raportare financiară pentru companiile cu capitalizare medie/mică (până în 500 de angajați), pentru a le sprijini să crească mai ușor.