Respirația lentă reprogramează creierul și influențează deciziile, arată un studiu
Cercetătorii germani au descoperit că prelungirea expirației crește sensibilitatea creierului la recompense și îi face pe oameni să ia decizii mai îndrăznețe.
Un studiu revoluționar publicat în revista Neuron demonstrează pentru prima dată că controlul conștient al respirației poate reprograma activitatea cerebrală și ne poate influența direct alegerile. Cercetarea, condusă de prof. Soyoung Q. Park de la Institutul German de Nutriție Umană și Spitalul Universitar Charité din Berlin, arată că prelungirea fazei de expirație crește variabilitatea ritmului cardiac și intensifică sensibilitatea creierului la recompense, determinând oamenii să ia decizii mai îndrăznețe.
Cum a fost realizat studiul
Echipa de cercetare a analizat 41 de voluntari sănătoși care au avut de îndeplinit sarcini decizionale bazate pe risc. Participanții au alternat între ritmul lor normal de respirație și un tipar controlat, caracterizat printr-o expirație prelungită. În timpul testelor, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală prin rezonanță magnetică funcțională (RMNf), urmărind simultan respirația, funcția cardiacă, conductanța pielii și răspunsurile pupilare.
Rezultatele: creierul devine mai receptiv la recompense
„Judecata noastră reiese din interacțiunea dintre procesele cognitive și starea fizică actuală a corpului. Am vrut să creăm o schimbare fiziologică folosind un tipar de respirație lentă pentru a schimba calitatea deciziilor noastre”, explică prof. Park. A reieșit clar că acest control al respirației face creierul mult mai receptiv la potențialele rezultate pozitive. În timp ce respirația rapidă și un ritm cardiac accelerat sunt asociate cu decizii pripite și prudență excesivă, o stare cardiovasculară calmă induce o perspectivă complet diferită.
Implicații practice
Această descoperire oferă validare științifică unor practici milenare folosite în yoga sau meditația Zen. Fiind o metodă simplă, gratuită și accesibilă, respirația controlată poate fi un instrument puternic de autoreglare zilnică. Studiul subliniază că luarea deciziilor nu este un proces pur cognitiv, ci rezultă din interacțiunea dintre creier și starea fizică a corpului.
