România, la finalul modelului de creștere: BNR avertizează asupra riscului de redundanță economică

Banca Națională a României (BNR) a publicat un raport anual care trage un semnal de alarmă: modelul de creștere economică al României, bazat pe atragerea de fabrici străine, producția de piese și software ieftin, se apropie de final. Timp de trei decenii, acest plan a funcționat, aducând creșteri salariale și modernizare urbană, dar acum lumea s-a schimbat, iar România riscă să rămână cu un motor de creștere proiectat pentru o realitate care nu mai există.

Capcana creșterii bazate pe consum și datorii

Economiști șefi ai marilor bănci comerciale au atras atenția asupra aceleiași probleme înaintea publicării raportului BNR. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, a explicat la conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) că România este prinsă într-o capcană construită singură: a crescut rapid consumând și îndatorându-se, nu producând și inovând, iar acum factura vine. Florian Libocor, economistul șef al BRD, a descris situația ca pe un „blocaj clasic”: România nu mai este suficient de ieftină pentru a concura cu economiile emergente, dar nici suficient de inovatoare pentru a concura cu cele avansate. Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, a avertizat că „consumăm ca europeanul mediu, dar producem ca acum 10 ani”.

Industria auto și IT, vulnerabile în fața schimbărilor globale

Raportul BNR subliniază că România nu mai poate conta doar pe rolul de furnizor de costuri mici în lanțurile globale. Pentru a evita stagnarea sau pierderea competitivității, economia trebuie să urce spre activități cu valoare adăugată mai mare, bazate pe tehnologie, capital intelectual și capacitate instituțională solidă. Două sectoare cheie sunt deosebit de vulnerabile: industria auto și IT.

Industria auto românească este puternic integrată în lanțurile de producție legate de motoarele cu combustie internă. Tranziția la vehicule electrice reduce semnificativ numărul de componente necesare (un motor electric are câteva sute de componente mobile, față de câteva mii la unul cu combustie internă), ceea ce înseamnă că o parte din producția actuală va deveni inutilă. Clientul principal, industria auto germană, este ea însăși în dificultate, concurată de chinezi care au produs anul trecut aproape 16 milioane de mașini electrice.

Sectorul IT, de asemenea, este vulnerabil deoarece mare parte din dezvoltarea sa s-a bazat pe outsourcing și avantaj salarial, nu pe controlul asupra proprietății intelectuale sau platformelor. Inteligența artificială generativă poate automatiza multe activități standardizate din acest sector, exact ceea ce făceau programatorii români: scris cod la comandă, testat aplicații, produs documentație.

Deficite structurale și soluții propuse

BNR identifică deficite structurale care reduc șansele de adaptare ale României: subfinanțarea cercetării, infrastructură energetică și de transport insuficientă, ecosisteme industriale slabe și capacitate instituțională limitată. Soluția propusă nu este protecționismul, ci o politică industrială activă orientată spre inovare, export, cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic, infrastructură și formare de competențe avansate. Schimbarea globală merge de la eficiență și cost minim către reziliență, securitate economică și suveranitate tehnologică, ceea ce favorizează economiile care controlează tehnologii critice, date, baterii, minerale și infrastructură digitală.

România riscă să devină redundantă dacă nu reușește să se adapteze la noile realități economice globale. Avertizarea BNR este clară: modelul vechi nu mai funcționează, iar țara are nevoie de o transformare profundă pentru a rămâne competitivă.