România, la limita dezastrului financiar: datoria de 680 mil. euro către Pfizer, penalizată cu 81.000 euro/zi
Guvernul are doar două luni pentru a plăti 680 de milioane de euro către BioNTech-Pfizer, sumă care generează o dobândă zilnică de 81.000 de euro. Analiștii cer implicarea unor negociatori externi, comparând situația cu scandalul Bechtel.

Guvernul României are la dispoziție doar două luni pentru a achita o datorie de 680 de milioane de euro către gigantul farmaceutic BioNTech-Pfizer, sumă care este penalizată zilnic cu o dobândă uriașă de 81.000 de euro. Negocierile sunt încă în desfășurare, iar oficialii români încearcă pe două fronturi să atenueze impactul bugetar: cer eșalonarea plăților și propun transformarea datoriei în livrări de medicamente. Analistul Adrian Negrescu afirmă că statul român a greșit abordarea și că singura soluție realistă este implicarea unor negociatori specializați.
Greșelile oficialilor români în negocierile cu Pfizer
Economistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” greșelile pe care le fac oficialii români în negocierile din ultima perioadă. Potrivit acestuia, problema principală este că situația politică ar putea bloca discuțiile din lipsa unor reprezentanți care să decidă cea mai bună direcție. „Cel mai prost scenariu e să nu facem nimic. E cel mai prost scenariu ca noul guvern să se preocupe de alte lucruri decât de această temă extrem de importantă de negociere pentru statul român, în condițiile în care această despăgubire reprezintă 0,2 la sută pe zi, din dobânzi, 2,5 milioane de euro pe care trebuie să-i plătim în fiecare lună”, a spus Negrescu.
El a subliniat că Pfizer nu a livrat toate vaccinurile contractate, ceea ce oferă o marjă de negociere: „Putem încerca ca din acești bani să cumpărăm de la Pfizer tratamente medicale, mai ales pentru boli rare, de care avem nevoie în sistemul public de sănătate.”
Comparație cu „Afacerea Bechtel”
Adrian Negrescu compară gravitatea situației cu „Afacerea Bechtel”, cel mai mare contract de infrastructură și unul dintre cele mai controversate scandaluri de corupție din România, care a vizat construcția Autostrăzii Transilvania de către compania americană Bechtel Corporation. Statul român a pierdut atunci 500 de milioane de euro din penalități și lucrări abandonate, dintr-un contract atribuit direct în 2003, în valoare de 2,2 miliarde de euro.
„Dacă vom plăti acești bani fără să încercăm să obținem ceva de pe urma lor, ar fi o performanță demnă de cărțile de istorie economică. Este un dosar similar cu ce s-a întâmplat cu afacerea Bechtel, în care statul român pare victima de serviciu”, a declarat Negrescu.
Lipsa clauzelor de protecție în contract
Analistul a criticat faptul că contractul cu Pfizer nu a conținut prevederi care să avantajeze statul român, permițându-i să iasă din înțelegere în cazul în care pandemia se încheia sau nu mai era nevoie de atâtea vaccinuri. „Una este negocierea, alta este semnarea unui contract de către autoritățile române. Puteam să introducem clauze de salvgardare, de ieșire din acest contract, dacă aveam specialiști capabili să genereze un asemenea comportament în relația cu Pfizer”, a spus Negrescu.
Negocieri blocate și apel la expertiză externă
În condițiile în care România are la dispoziție doar două luni pentru a achita suma, negocierile par blocate. Deși Alexandru Rogobete s-a deplasat în Statele Unite și s-a întâlnit cu reprezentanți ai companiei, nu s-au obținut rezultate vizibile. Ministrul Nazare descrie situația drept cel mai dificil contract pe care România l-a avut vreodată de negociat, iar ministrul interimar al Sănătății susține că nu pot fi făcute publice detalii din cauza caracterului sensibil al dosarului.
Adrian Negrescu sugerează că România ar trebui să recurgă la expertiză externă, pe modelul companiei de lobby pe care Președinția a ales-o în relația cu Statele Unite. „Poate angajăm și noi o firmă specializată în consultanță, în diferende comerciale, care să ne ajute măcar în procesul de negociere. Da, suma va trebui să o achităm, dar poate reușim, cu ajutorul unei asistențe juridice specializate, să obținem măcar ceva de pe urma acestor bani”, a concluzionat analistul.