Românii de peste 45 de ani, invizibili pe piața muncii: 80% simt discriminare de vârstă

Pentru mulți români, pierderea locului de muncă după 45 sau 50 de ani vine la pachet cu o surpriză neplăcută: zeci de CV-uri trimise și foarte puține răspunsuri. În mediul online se înmulțesc mărturiile celor care spun că se simt invizibili pe piața muncii, deși au zeci de ani de experiență. Cât de mult contează vârsta în procesul de recrutare și ce pot face candidații maturi pentru a rămâne competitivi? Specialiștii explică unde apar cele mai mari obstacole și cum pot fi depășite.

Presupuneri și prejudecăți ale angajatorilor

„Vârsta este foarte rar menționată ca un criteriu explicit de respingere a unui candidat. În schimb, există foarte multe presupuneri, unele justificate, altele nu, în legătură cu cine este sau ce poate fi un candidat peste 45 sau 50 de ani”, declară Madi Rădulescu, executive coach (PCC) și managing partner al MMM Consulting Intl. pentru „Adevărul”.

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care și le pun angajatorii este legată de capacitatea de adaptare la noile tehnologii. Potrivit specialistei, percepția că oamenii învață mai greu odată cu înaintarea în vârstă continuă să fie puternică în multe organizații, chiar dacă experiența arată adesea contrariul.

„De multe ori, această categorie de vârstă este mult mai adaptabilă pentru că a trecut prin foarte multe forme de evoluție a tehnologiei în viața lor profesională în ultimii 25, poate chiar 30 de ani”, spune Madi Rădulescu.

Flexibilitate, echipe multigeneraționale și așteptări salariale

O altă preocupare a angajatorilor este legată de flexibilitate și de capacitatea de a lucra în echipe formate din persoane de vârste diferite. În multe companii coexistă astăzi trei sau chiar patru generații, iar adaptarea reciprocă nu este întotdeauna simplă.

La acestea se adaugă și presupunerile privind salariul. Mulți recrutori pornesc de la ideea că un candidat de peste 45 de ani va avea automat pretenții salariale ridicate, fără să verifice dacă această presupunere este reală.

„Realitatea este că s-ar putea să aibă surprize, mai ales pentru cineva care a decis schimbarea unui loc de muncă sau schimbarea unei cariere și este dispus să accepte și un nivel salarial mai scăzut, în schimbul unui nou început”, explică specialista.

Date statistice: aproape un milion de aplicări în 2025

Potrivit datelor eJobs, aproape un milion de aplicări au venit din partea candidaților cu vârsta peste 45 de ani în primele nouă luni ale anului 2025, cu aproximativ 10% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Majoritatea aplică pentru joburi full-time, iar cele mai căutate domenii sunt retailul, construcțiile, transportul și logistica, producția, serviciile financiare și industria alimentară. Cele mai multe aplicări provin din București, Cluj-Napoca, Ilfov, Timișoara, Iași și Brașov.

Percepția discriminării: 80% dintre candidați simt reticență

În același timp, percepția discriminării rămâne puternică. Un sondaj BestJobs arată că 80% dintre candidații de peste 45 de ani consideră că există reticență față de persoanele mai în vârstă, iar 60% spun că au participat la cel puțin un interviu în care s-au simțit discriminați din cauza vârstei.

Tema a generat o dezbatere amplă pe Reddit, unde sute de utilizatori au discutat despre dificultățile întâlnite de persoanele mature pe piața muncii. Deși aceste mărturii sunt subiective și nu reprezintă date statistice, oferă o imagine relevantă asupra percepției publice și a frustrărilor acumulate în jurul acestui subiect.

„Da, este greu să te angajezi după 45 ani. Este discriminare pe bază de vârstă. Foarte frecventă în România”, scrie un utilizator.

Alții consideră că problema este legată mai degrabă de raportul cost-beneficiu făcut de companii.

„Mai poate fi și cauza ca la vârsta aia să fii over-experienced într-un domeniu și companiile preferă să angajeze un junior pe bani mai puțini decât unul la 45 care ar avea pretenții salariale mai mari”, susține un alt participant la discuție.

Mai mulți utilizatori au menționat și diferențele dintre România și alte state europene, unde experiența profesională pare să fie valorizată diferit.

Capcana expertului și importanța relevanței

Madi Rădulescu este de părere că experiența acumulată în zeci de ani de muncă poate deveni atât un avantaj, cât și un dezavantaj.

„Majoritatea dintre noi dezvoltăm ceea ce se numește capcana expertului. Pe de o parte, avem o judecată profesională mai bună și o capacitate de a naviga situații mult mai complexe față de cineva fără experiență. Pe de altă parte, avem tendința de a rămâne mult mai mult ancorați în soluții care au funcționat în trecut, dar care nu sunt neapărat relevante și în ziua de azi”, explică ea.

De aceea, spune specialista, experiența trebuie însoțită permanent de actualizarea competențelor. „Experiența e bună în combinație cu relevanța.”

Lipsa brandului profesional și adaptarea tehnologică

O altă problemă frecventă este lipsa unui brand profesional vizibil. Mulți dintre cei care au petrecut 10, 15 sau chiar 20 de ani într-o singură companie nu au fost nevoiți să se promoveze profesional și descoperă, atunci când trebuie să-și caute un nou job, că nu știu să își prezinte experiența și competențele într-un mod atractiv pentru recrutori, adaugă aceasta.

Presiunea adaptării este amplificată și de transformările tehnologice accelerate, care cer o actualizare constantă a cunoștințelor. Pentru a rămâne competitivi, candidații maturi trebuie să investească în învățare continuă și să își construiască o prezență profesională online.