Salariile preoților, între 5.822 și 6.560 de lei de la 1 ianuarie, reaprind dezbaterea finanțării cultelor
Noua grilă de salarizare stabilește venituri brute lunare pentru cler, dar internauții critică finanțarea de la buget și cer transparență.
Noul proiect al legii salarizării unitare a reaprins dezbaterea privind salariile preoților și finanțarea cultelor din bani publici. Conform proiectului, personalul clerical va primi salarii brute lunare cuprinse între 5.822 și 6.560 de lei, începând cu 1 ianuarie. Sumele sunt calculate pe baza unei valori de referință de 4.100 de lei și a unor coeficienți de ierarhizare între 1,42 și 1,60, în funcție de gradul profesional și nivelul studiilor.
Critici privind sursa finanțării
Internauții ridică întrebări legate de sursa banilor: „De ce sunt preoții plătiți din veniturile statului, în condițiile în care prestează servicii care generează bani, majoritatea nefiscalizate?” Unii participanți la discuție explică statutul special al Bisericii ca organizație religioasă, similar altor culte din România.
Lipsa transparenței financiare
O altă temă recurentă este transparența: „Când vedem de la biserică același nivel de transparență care se cere de la ONG-uri?” Un comentariu subliniază că „suntem mai afectați de ce face biserica cu miliarde din bani publici decât de ce face o organizație civică cu câteva zeci de mii de lei”.
Veniturile din servicii religioase
Discuțiile vizează și veniturile din nunți, botezuri și înmormântări, unde „preotul nu afișa tarife”. Un internaut atrage atenția că legislația nu obligă credincioșii să plătească, iar „dacă oamenii ar reclama abuzurile la protopopiat sau ANAF, multe lucruri s-ar schimba”.
Critici radicale și context istoric
Unii comentatori sunt mai radicali: „Le dăm bani la popi, despre care știm ce case au și ce mașini conduc, iar pentru spitale și școli ridicăm din umeri”. Alții contestă argumentul istoric al finanțării, amintind naționalizarea averilor mănăstirești din timpul lui Cuza.
